Expertul Igor Boțan susține că investigarea furtului miliardului are o dimensiune politică și acest subiect s-a regăsit în programele electorale ale politicienilor, dar și ale celor care au aspirat la funcția de procuror general. În opinia sa, ar fi straniu, dacă politicienii nu ar încerca să se folosească de această temă, pentru că ea este de lungă durată și atrage atenția opiniei publice. De aici, apare și interesul politic, iar implicarea politicienilor aduce mai multă sau mai puțină credibilitate unor acțiuni noi apărute acum din partea organelor de drept. Declarațiile în acest sens au fost făcute în cadrul dezbaterilor publice „De ce a reapărut în prim plan tema jafului bancar?”, organizate de Agenția de presă IPN.
Igor Boțan, expertul permanent al proiectului, a declarat că primul raport Kroll cu privire la investigarea fraudei bancare a fost dat publicității la începutul lunii mai 2015 de către președintele Parlamentului de atunci, Andrian Candu. La scurt timp, a fost convocată o ședință specială a legislativului, la care a participat guvernatorul Băncii Naționale, procurorul general, șeful Serviciului de Informații și Securitate și șeful Centrului Național Anticorupție. Potrivit lui, societatea a aflat atunci lucruri „foarte interesante” și anume că toată informația despre furtului miliardului era cunoscută organelor de drept. Atunci, șeful CNA a declarat că raportul Kroll este beletristică, deoarece investigatorii companiei Kroll au primit la Chișinău toate documentele necesare pentru efectuarea acestui raport.
„În mai 2015, șefii celor mai importante instituții de drept și de reglementare, care au avut atribuții la asigurarea securității financiare a Republicii Moldova, au spus deschis că „am știut totul, am investigat totul, am oferit companiei Kroll toate informațiile”. La întrebarea noastră naivă – de ce, dacă ați știut totul, nu ați intervenit pentru a întrerupe jaful? Răspunsul a fost – dar noi am informat șeful statului, președintele Parlamentului, prim-ministru și așa mai departe. Ceea ce arată implicarea politică de la bun început”, explică Igor Boțan.
Expertul a reamintit că a inițiat încă în 2011 subiectul legat de numirile și politizarea instituțiilor de drept și de reglementare. „Iată, poftim, efectul politizării instituțiilor de reglementare. Clasa politică a co-participat. Haideți să ne mai amintim de un lucru important – conferința domnului Șor, dacă nu greșesc din ianuarie sau februarie anul curent. Domnia sa a spus – „da cine a rugat statul să intervină ca să salveze băncile? Păi, așa este între noi, bancherii, aici dăm, aici luăm, facem tranzacții. Noi doar nu v-am rugat să interveniți. Asta voi, politicienii, ați decis că există riscul insolvabilității a trei bănci. (...) Voi, politicienii, v-ați agitat, voi ați decis să salvați aceste bănci, voi ați luat banii de la Banca Națională sub garanția statului, noi ce vină avem?””, a menționat expertul.
Igor Boțan susține că subiectul investigării fraudei bancare a fost abordat și la protestele în urma căror, sub presiunea circumstanțelor, o parte din protestatari au devenit politicieni. Și ceea ce s-a început în timpul protestelor a devenit agendă politică pentru cei care astăzi spun, în mod clar, deschis și au suportul unui segment foarte larg din societate, că vor să rezolve problema furtului miliardului și să rezolve problema depolitizării instituțiilor de drept și de reglementare. „Însuși actualul procuror general, Alexandr Stoianoglo, când a participat la concursul de selectare, a spus că în programul său de administrare a Procuraturii este anchetarea cauzelor penale de rezonanță, printre care și frauda bancară. De asemenea, el menționa și evaluarea procurorilor, iar pentru raportul comisiei parlamentare de anchetă a arătat că, probabil în mod intenționat diferite grupuri sau grupări de procurori se ocupau segmentat de această problemă. Acum Procuratura se ocupă deja cu instrumentele specifice pe care le are pentru investigare și, iată, șeful Procuraturii apărut la rampă”, a spus el.
Igor Boțan a mai spus că problema recuperării banilor rămâne o problemă deschisă. „Și dacă rămâne o problemă deschisă, înclin să creadă că, atâta timp cât aceasta este deschisă, ea atrage atenția opiniei publice. În acest context apare și interesul politic, pentru că subiectul fraudei bancare pare să fie de o durată foarte lungă”, a declarat expertul.
Dezbaterile „De ce a reapărut în prim plan tema jafului bancar?” sunt ediția a 136-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, sprijinit de Fundația germană Hanns Seidel.
