Coruperea alegătorilor în Republica Moldova a cunoscut o evoluție semnificativă odată cu apariția lui Ilan Șor pe scena publică. Acesta a reușit să combine metode tradiționale de influențare a electoratului, precum repartizarea pachetelor de hrișcă sau orez, organizarea concertelor cu vedete internaționale, cu strategii mai sofisticate, care exploatează sărăcia și vulnerabilitățile sociale ale populației, a declarat expertul permanent Igor Boțan în cadrul dezbaterii publice cu tema: „Pe ce se ține „fenomenul Șor”?”, ediția a 316-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, organizată de IPN.
Magazinele sociale, care au devenit un simbol al „filantropiei” lui Ilan Șor, este de fapt un mecanism politic bine pus la punct. „Să ai o rețea de 200 de magazine sociale și 400 de mii de beneficiari cu carduri speciale, asta înseamnă o bază impresionantă de alegători ușor de manipulat. Acest model de „asistență” socială a reușit să creeze o legătură de dependență între votanții cu venituri mici și politicianul care le oferă aceste beneficii”, explică expertul Igor Boțan.
„La începutul anilor 90, politicienii ofereau alegătorilor orez, ulei, sau alte produse alimentare de bază, în schimbul votului. Ilan Șor a fost cel care a ridicat această practică la un nivel superior. A doua etapă începe la începutul anilor 2010 când politicienii organizau concerte de amploare cu artiști renumiți, atrăgând un număr mare de oameni și creând un sentiment de apartenență la o comunitate ce promitea bunăstare. La o altă etapă Ilan Șor a lansat ideea magazinelor sociale, care vizează direct nevoile de bază ale cetățenilor cu venituri mici, consolidându-și astfel poziția în electoratul sărac”, a explicat Boțan.
Ilan Șor apare pe scena publică după furtul miliardului în care a fost vizat. „Imediat ce un om de afaceri are probleme cu justiția, devine politician”, explică fenomenul Igor Boțan.
„Șor a devenit o figură publică importantă în momentul în care a fost implicat în ceea ce a devenit cunoscut drept „Furtul Miliardului” – un scandal financiar care a afectat grav sistemul bancar din Republica Moldova. În urma acestui scandal, peste un miliard de dolari a fost extras din trei bănci, inclusiv Banca de Economii, care era bancă sistemică, banii fiind transferați în conturi externe printr-o schemă complexă de spălare de bani,” a menționat Boțan.
În ciuda faptului că a fost condamnat în prima instanță pentru rolul său în „Furtul Miliardului”, Ilan Șor a reușit să-și păstreze influența politică, fiind ales primar al orașului Orhei și apoi deputat în Parlamentul Republicii Moldova. „El a manipulat prin nevoile cetățenilor vulnerabili pentru a-și construi o bază solidă de susținători, în special prin proiectele sociale care par să ofere soluții rapide pentru păturile sărace și concrete ”, a precizat Boțan.
Ilan Șor, cunoscut inițial doar ca sponsor al clubului de fotbal Milsami și soțul unei cântărețe din Rusia, a devenit rapid o figură importantă în peisajul public al Republicii Moldova. „Primul moment care a atras atenția publicului a fost nunta sa extravagantă din 2011, când Palatul Republicii, pe atunci sediul Parlamentului, a fost închiriat de Șor, blocând activitatea legislativă pentru întreaga lună septembrie,” menționează expertul Igor Boțan.
Ulterior, în 2012, Șor a preluat controlul a trei bănci, iar în 2013 a devenit președintele consiliului de administrare al Băncii de Economii. În același an, Aeroportul Internațional Chișinău a trecut în gestiunea unor companii din Habarovsk, legate de Șor. În 2014, devalizarea sistemului bancar cu un miliard de dolari a zguduit țara, iar investigațiile ulterioare au evidențiat legătura lui cu Vladimir Plahotniuc, „Șor fiind figura-cheie prin care s-au orchestrat aceste scheme financiare. După acuzarea în dosarul miliardului, în 2019, odată cu plecarea lui Vlad Plahotniuc, la scurt timp a plecat și Ilan Șor și de atunci a coordonat activitatea socială și politică de la distanță. Curios este faptul că el nu a mai revenit în țară chiar dacă partidul său, prin fracțiunea parlamentară, a participat guvernarea țării, împreună Partidul socialiștilor o perioadă suficient de lungă”, a mai menționat expertul Igor Boțan.
„Ilan Șor este exponentul corupției politice din Republica Moldova și eu în acest portret vreau să schițez lucrurile în așa manieră, ca acest lucru să fie evident. Fenomenul Șor este unul real și trebuie studiat, cercetat și condamnat”, susține Igor Boțan.
El a plecat din Israel chiar dacă, în calitate de cetățean al acestui stat, s-ar fi putut manifesta în luptele cu grupările teroriste Hamas și Hezbollah. S-a transferat în Federația Rusă chiar dacă avea dosare penale acolo, primind și cetățenie rusească în regim de urgență. Asta pentru că s-a dovedit mai util pentru interesele Rusiei în Republica Moldova decât alți actori politici pro-ruși, a explicat Igor Boțan.
Dezbaterea publică la tema „Pe ce se ține „fenomenul Șor”?” este ediția a 316-a ediție de dezbateri din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”. Agenția IPN desfășoară acest ciclu cu sprijinul Fundației germane Hanns Seidel.