Cultura politică este un construct mintal colectiv și este o expresie a experienței istorice și social-politice. Se cunosc trei feluri de cultură politică: parohială, cea a supușilor unei administrații și cea participativă. Această clasificare a fost prezentată în cadrul dezbaterilor publice cu tema: „Cultura politică a societății moldovenești: starea actuală și tendințe”, ediția a 100-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, organizate de Agenția de presă IPN și Radio Moldova, de către Igor Boţan, expert permanent al proiectului.
Potrivit lui Igor Boţan, Cultură politică parohială se bazează pe tradiție, pentru că tradițiile, se crede, că sunt de la Dumnezeu și nu sunt făcute de oameni și dăinuie la sate. Cultura politică a supușilor unei administrații este caracteristică pentru anumite societăți, cum este și Republica Moldova, care a trecut printr-o fază comunistă, socialistă, când exista „conducătorul iubit” și oamenii îi aduceau mulțumiri pentru toate realizările. Cultura politică participativă este specifică pentru mediul urban și se bazează pe legi bune. Legile bune sunt făcute de oameni, de aceea, prin participarea cetățenilor, aceste legi pot fi perfecționate în binele societății.
În opinia lui Igor Boţan, în Republica Moldova există o cultură politică despre care se poate spune că este expresia memoriei istorice a societății. „Ne-am apucat să refacem societatea noastră după calapod-uri frumoase, occidentale, europene, americane. Democrația imitativă în acest sens se manifestă prin faptul că noi am luat, am copiat Constituția noastră după modelul românesc. România, la rândul ei, a adaptat-o după modelul francez, pentru necesitățile societății românești. După căderea sistemului comunist, societățile noastre, societatea moldovenească, societatea românească, s-au pornit să construiască un model similar cu cel din spațiu atractiv pentru noi, UE, dar procesul seamănă mai mult a imitație”, s spus el.
„Republica Moldova rămâne în urmă, în timp ce România a făcut progrese semnificative. Însă ceea ce ne caracterizează este aceasta stare de democrație imitativă, când noi facem Constituția, legi, după calapod-uri foarte frumoase, avansate, dar trebuie să le umplem cu substanță moldovenească, care nu are altă caracteristică decât cea pe care o dăm culturii politice despre care se spune că este o expresie a trecutului nostru istoric. Partea pozitivă este că, totuși, există un model spre care tindem, și chiar dacă avem democrație imitativă, chiar dacă formele și conținutul cumva sunt în disonanță, pas cu pas, „din înfrângere în înfrângere”, mergem spre marea victorie”. remarcă Igor Boţan,
Expertul afirmă că Acordul de Asociere cu UE oferă societății moldovenești modelul și punctele de reper spre care trebuie să tindă. „Cu greu, cu scârț, cu tot felul de probleme, mergem în direcția respectivă. Rezoluțiile Parlamentului European nu sunt așa cum cred unii, pur și simplu un vot de blam, dar un îndemn să revenim la normalitate”, a spus el.
Potrivit lui, structurile politice, partidele politice, sunt oarecum imitative în Republica Moldova: „Nu au tradițiile partidelor din spațiul spre care tindem, dar ele funcționează cumva, cu scârț merg înainte și trebuie să sperăm că vor deveni cândva mașinării de forjare a cadrelor pentru administrația publică centrală, locală”.
Igor Boţan remarcă faptul că acum, în ajunul alegerilor parlamentare, există trei forțe politice foarte importante consacrate, iar a patra este în constituire. Este vorba de Partidul Socialiștilor care exploatează la turații foarte mari segmentul politic care împărtășește cultura politică parohială. Din punct de vedere tehnologic, spune expertul, este o găselniță foarte bună. Al doilea segment foarte important care intră în aceste alegeri este segmentul centrist, dominat de partidul de guvernământ, PDM. În opinia lui Igor Boţan, acest partid exploatează cultura politică a supușilor.
„Prin acest comportament, liderul PDM prin acest comportament se impune și atrage electoral, a pipăit ceva ce este important pentru moldoveni, o parte dintre care cred că dacă există un om care se pricepe la aranjarea lucrurilor, dacă poate să introducă reguli în țară, chiar ignorând normele democratice, de ce nu? În acest mod se poate realiza un anumit progres și noi vedem acest lucru și el se manifestă. Vedem chiar acum cum guvernul mai face un cadou cetățenilor înainte de alegeri și le spune: dacă noi am guvernat bine în acești doi ani țara, avem ce vă da să puneți pe limbă. Dacă Amnesty International spune în rapoartele recente că lucrurile cu democrația, drepturile omului, degradează dramatic, oricum oamenii zic că sunt și succese. Acesta de asemenea este un aspect al acestei culturi politice pe care noi am îmbibat-o în noi în perioada sovietică”, a spus Igor Boţan.
Potrivit expertului, al treilea segment, este cel pro-european. Este segmentul care explorează spiritul participativ al cetățenilor Republicii Moldova, care cred că statul este un produs al societății, nu este un produs al lui Dumnezeu. Potrivit lor, oamenii fac legi, legile sunt făcute de oameni și suveranitatea vine de la popor. Dacă legile și administrația sunt strâmbe, cetățenii trebuie să se implice, inclusiv prin proteste și trebuie să vină cu aportul lor la aducerea societății într-o albie a normalității, spre modelul pe care ni l-am propus.
Igor Boţan mai afirmă că un al patrulea segment este cel unionist, despre care nu se știe ce va fi cu el, însă este fenomen foarte interesant la momentul de față. Expertul opinează că există trei tipuri de unioniști: unioniștii inimii, ai rațiunii și cei sociali. Deși o duzină de partide politice s-au proclamat unioniste, o parte din acestea se îndreaptă către blocul electoral ACUM.
În ceea ce privește Partidul Şor, expertul susține că acesta, prin cadourile și magazinele sociale, arată și pune în evidență cât de săraci sunt oamenii în țară și cât de ușor pot fi convertiți la o forță politică dacă le aruncă, le face cadouri. Despre ideea colhozurilor, promovată de formațiune în ultima perioadă, Igor Boţan menționează că ceea ce propune acest partid, nu este nici pe departe colhoz, dar este cooperativă și cu astfel de cooperative este plin Occidentul.
În opinia lui Igor Boţan, există patru direcții care sunt o expresie fidelă a așteptărilor cetățenilor de pe poziția împărtășirii anumitor segmente ale culturii politice. „Nu este trist de tot ca să zicem că nu există plusuri în toată chestia aceasta. Chiar lucrurile urâte care ni se întâmplă sunt o expresie a stării de fapt. Pentru că dacă nu era posibil așa ceva în Republica Moldova nu se întâmpla. Ceea ce se întâmplă pe spectrul politic, ofertele pe care le fac principalii actori politici, sunt într-un fel exploatarea culturii politice”, a conchis Igor Boţan.
La dezbateri au fost invitați și reprezentanții Partidului Democrat și Partidului Socialiștilor, care nu au dat curs invitației.
Dezbaterea „Cultura politică a societății moldovenești: starea actuală și tendințe”, face parte din ciclul de dezbateri publice desfășurate de către Agenția de presă IPN și Radio Moldova, în cadrul proiectului „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.
