Comuniștii care s-au aflat la guvernare în perioada anilor 2001–2009 au fost primii care au înțeles că ancorele Rusiei dăunează Republicii Moldova și au încercat să le rupă. Partidul Comuniștilor din 2004 până în 2007 a fost exemplar în ceea ce privește integrarea europeană a Republicii Moldova, după ce a înțeles că Rusia este un partener care vrea să ancoreze Republica Moldova prin toate metodele. Pe parcursul timpului, au existat trei proiecte de ancorare la interese ale Federației Ruse: regiunea transnistreană, gazele și federalizarea ca instrument de disipare a centrului de adoptare a deciziilor. De această părere este Igor Boțan, expert permanent al proiectului și a fost expusă în cadrul dezbaterii publice cu tema „Relațiile moldo-ruse pe fundal de război”, organizate de Agenția de presă IPN.
Igor Boțan a explicat că președintele Republicii Moldova de atunci, Vladimir Voronin, și președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, au discutat deseori soluționarea problemei transnistrene. Partea rusă a propus ca în Moldova să existe nu doar un singur centru de adoptare a deciziilor – Chișinăul, dar trei centre de adoptare a deciziilor: un centru la Chișinău, unul la Comrat și unul la Tiraspol, ceea ce înseamnă formula de federalizare conform căreia Chișinăul ar trebui să depindă de ceilalți doi eventuali subiecți. Aceasta, dar și alte acțiuni din partea Rusiei au influențat decizia lui Vladimir Voronin de a semna în noiembrie 2002 decretul privind integrarea europeană a Republicii Moldova care a influențat relațiile moldo-ruse.
„Din 2006, Rusia ne-a introdus embargouri la produsele noastre. Chișinăul a chemat EUBAM-ul (Misiunea UE de Asistenţă la Frontieră în Republica Moldova şi Ucraina) la hotare cu Ucraina pe segmentul transnistrean. Astfel, Republica Moldova a luat calea integrării europene. Tot mecanismul proeuropean al comuniștilor s-a stricat în 2007 când ei au pierdut alegerile municipale și s-au speriat că electoratul lor, un segment prorus, îi părăsește”, a spus Igor Boțan.
Expertul permanent al proiectului a opiniat că „începutul războiului împotriva Ucrainei este ultima revărsare a apelor care desparte Republica Moldova de Federația Rusă”. Ca urmare, Republica Moldova spune că iese din unele tratate din CSI, se aliniază sancțiunilor pe care le-a impus Occidentul pentru agresiunea în Ucraina și merge pe calea integrării europene. „Pretențiile pe care le are Republica Moldova față de Federația Rusă sunt pertinente. În cadrul tuturor summit-uri ministeriale ale OSCE, la începutul lunii decembrie, se adoptă așa-zisele documente în care se consemnează că Federația Rusă trebuie să-și onoreze obligațiunile și să-și retragă prezența militară din regiunea transnistreană. A trecut aproape o treime din veac de când avem acest conflict transnistrean. Rusia spune că este mediator, pacificator. Lucrurile nu se mișcă. În alte spații unde Rusia a fost mediator, pacificator, au izbucnit războaie. Regimurile separatiste au fost recunoscute de către Rusia, iar în Ucraina este un război. Și noi înțelegem că aceste lucruri nu sunt întâmplătoare”, a spus Igor Boțan.
Expertul a afirmat că „imediat după inițierea agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei autoritățile din Moldova de la tribunele forumurilor internaționale au dat de înțeles că condamnă aceasta agresiune și se asociază Uniunii Europeană și altor state în susținerea Ucrainei, în pofida faptului că unii invocă că Republica Moldova ca stat neutru ar trebui în general să nu își exprime atitudinea, ceea ce mi se pare absolut o nebunie. Republica Moldova a procedat corect”.
„Noi vedem prin intermediul sondajelor de opinie că societatea noastră rămâne a fi una divizată, clivajele care au existat în societate au devenit și mai adânci, dar aceste clivaje nu se multiplică, ele se adâncesc și mai tare din cauza atitudinii față de acest război. Potrivit acestor sondaje, aproximativ 30% din cetățeni, probabil cei care susțin partidele proruse din Republica Moldova, simpatizează cu Rusia. Majoritatea absolută a cetățenilor cu viziuni proeuropene simpatizează cu Ucraina, susțin guvernarea, dar aici avem o treime de cetățenii cu drept de vot aflați peste hotare și 90%-95% dintre aceștia au viziuni proeuropene pe care le-au demonstrat în timpul alegerilor de nivel național din 2020-2021. Din acest punct de vedere, eu cred că Republica Moldova este acum într-o albie care ne duce în direcție cuvenită”, a conchis Igor Boțan.
Dezbaterea publică „Relațiile moldo-ruse pe fundal de război”, ediția a 281-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice” este desfășurată de către Agenția de presă IPN, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.
