Oamenii din Basarabia care au participat la deportarea concetățenilor și cei care au venit de pe aiurea să facă aceste deportări, considerau că fac un lucru bun, pentru că îl făceau în albia unei doctrine care se pretindea că este științifică. „Teoria marxist-leninistă spune că trebuie să dispară capitalismul, iar cei care se opun acestui proces trebuie să fie nimiciți. Această mare problemă cu îndoctrinarea cetățenilor persistă și în rândul populației actuale din Moldova”. Este opinia lui Igor Boțan, expertul permanent al proiectului, care a fost expusă în cadrul unei dezbateri publice organizate de Agenția de presă IPN.
Potrivit lui Igor Boțan, persoanele care au participat la deportări erau convinși, din punct de vedere ideologic, că comunismul este viitorul luminos al omenirii. Persoanele nici nu presupuneau că acest regim ar putea cădea și ei vor purta responsabilitate pentru ceea ce fac. „Noi vedem că lucrurile sunt mai profunde. De exemplu, conducătorii din Cambodgia, comuniștii care au făcut studii pe la Sorbona prin Franța și erau foarte bine pregătiți din punct de vedre teoretic, au ajuns la concluzia că purtătorii mentalității vechi trebuie să dispară fizic, de aceea că împreună cu ei dispare și această mentalitate. Acestea au fost lucruri îndoctrinate, de aceea nu trebuie să ne mire că până în prezent în Republica Moldova avem oameni care nu sunt foarte educați, care spun că s-a făcut totul în conformitate cu o doctrină care, cel puțin, pretindea că este științifică, sub conducerea unui partid leninistˮ, a spus Igor Boțan.
Expertul consideră că „sunt încă foarte multe aspecte pe care trebuie să le discutăm în societate ca să înțelegem cum am ajuns în această situație, dar singurul instrument valabil este să avem astfel de discuții privind esența deportărilor și a altor represiuni comise de regimul comunist, să fie susținute cercetările științifice făcute de savanți în baza documentelor. Noi avem nevoie de lucruri care sunt bazate pe documente, astfel încât să putem trage învățăminte din astaˮ.
Igor Boțan a opiniat că regimul stalinist este un regim criminal. „Noi înțelegem care sunt rădăcinile a ceea ce s-a întâmplat. Pornim de la Congresul al XV-lea al Partidului bolșevic din decembrie 1927 unde au fost adoptate hotărârile privind colectivizarea în masă. Bolșevicii au ajuns la concluzie că, din cauza că Guvernul bolșevic a refuzat să achite datoriile regimului țarist, nu puteau contracta resurse pentru industrializare și atunci decizia a fost că industrializarea să se facă din contul țăranilor, iar țăranii în perioada NEP-ului (Noua Politică Economică) aveau acest mic privilegiu să mai vândă ceva din producția agricolă pe care o puteau salva. Cifrele arătau o cotă de aproximativ 25% și atunci s-a decis - toți în colhozuri, cei care nu vor în colhozuri cu ei se va întâmpla exact ceea despre ce discutăm astăzi. Când regimul stalinist a cotopit și Basarabia, toate acele practici care au fost dezvoltate în Uniunea Sovietică după Congresul al XV-lea au fost aplicate față de populația din Republica Moldovaˮ, a explicat Igor Boțan.
Expertul a reamintit că pe 21 august 2019, Guvernul a adoptat o hotărâre prin care ziua de 23 august este comemorată ca zi a comemorării victimelor regimurilor stalinist și nazist, deopotrivă, având la baza Rezoluția Parlamentului European adoptată pe 2 aprilie 2009. „Încetul cu încetul la nivel, național și la nivel internațional lucrurile se pun în ordine, iar pentru noi contează foarte mult să discutăm aceste probleme ca să înțelegem prin ce a trecut Basarabia după ocupația sovieticăˮ, a adăugat el.
Igor Boțan a afirmat că dacă Moldova dorește să scape de influența spațiului care provoacă astfel de orori, totul trebuie să se înceapă de la școală, ca noua generație să cunoască și să conștientizeze drama prin care a trecut poporul din Basarabia. „Următorul pas este asigurarea democratizării societății și securității țării noastre, pentru că ne amintim cu toții cum în 1940 Basarabia a fost ocupată de regimul stalinist. Și alt aspect este să depunem eforturi pentru ca țara noastră să facă parte din Uniunea Europeană, deoarece însăși istoria devenirii Uniunii Europene ne spune că această uniune s-a format pentru a nu admite războaie și crime împotriva omeniriiˮ, a conchis expertul.
Dezbaterea publică cu tema „Deportările staliniste: ecou din trecut, pentru prezent și viitor”, este ediția a 12-a din ciclul „Impactul trecutului asupra proceselor de consolidare a încrederii și păcii”, desfășurat de Agenția de presă IPN cu sprijinul Fundației germane „Hanns Seidel”.
