 |
|
| Dionis Cenuşa | |
Deznodământul crizei politice de la Chişinău a fost amânat din nou, după ce democraţii au reuşit să impună o nouă candidatură la funcţia de premier - ministrul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor în exerciţiu, Pavel Filip. Afilierea acestuia cu Partidul Democrat şi, respectiv, cu oligarhul Vladimir Plahotniuc pune sub semnul întrebării integritatea lui politică, descalificându-l automat în ochii păţii din societate care s-a opus cu vehemenţă candidaturii lui Plahotniuc. Acest fapt alimentează adiţional spiritul protestatar din societate, unde alegerile anticipate sunt vehiculate drept unica soluţie salvatoare pentru eliberarea instituţiilor statului din captivitatea sistemului politic oligarhizat.
Ideea anticipatelor este sprijinită de forţele politice cu aspiraţii pro-europene din opoziţie. Pentru politicienii europeni, anticipatele sunt însă asociate cu riscuri de natură politică, economică şi geopolitică. De aceea, mai multe voci de la Bruxelles îndeamnă evitarea acestora. Această discrepanţă de opinii faţă de anticipate denotă înţelegerea diferită a realităţii moldoveneşti de către actorii politici pro-europeni din ţară şi, respectiv, de către politicienii europeni.
Pro-europenii de la Chişinău cer anticipate
Protestele în masă (din 16 ianuarie) produse ca urmare a tentativelor Partidului Democrat de a-şi subordona politic Guvernul prin numirea unui prim-ministru favorabil lor, au reînviat discuţia despre imperativul alegerilor anticipate. Dintre partidele noi cu aspiraţii pro-europene, care nu s-au discreditat în relaţie cu UE, cel mai intens necesitatea anticipatelor este promovată de către Partidul Platforma Demnitate şi Adevăr. De asemenea, ideea anticipatelor nu este respinsă nici de către Partidul Popular European, condus de Iurie Leancă, care se bucură de încredere parţială din partea actorilor europeni. O poziţie mai degrabă rezervată faţă de anticipate o are partidul în formare a Maiei Sandu, Partidul Acţiune şi Solidaritate (PAS), care deocamdată este cel mai credibil proiect politic pro-european din Moldova în ochii europenilor.
Pentru noii pro-europeni de la Chişinău (în particular, Partidul Platforma DA, PPEM), alegerile anticipate creează oportunităţi politice evidente. Sondajele recente arată că cele două formaţiuni au şanse reale să ocupe fotolii în viitorul legislativ. Acestea vor să valorifice spiritul protestatar şi compromiterea partidelor pro-UE de la guvernare în favoarea sa. Pe lângă raţionamente politice pur egoiste, cel puţin Partidul Platforma DA crede că anticipatele vor duce la distrugerea sistemului politico-oligarhic, subordonat lui Plahotniuc. Acest obiectiv este central în revendicările pro-anticipate ale acestei formaţiuni. În viziunea acesteia, fără îndeplinirea acestui obiectiv este imposibilă îndeplinirea agendei europene. Dar focusarea strictă pe necesitatea demontării sistemului oligarhic distrage atenţia de la faptul că anticipatele vor propulsa în legislativ atât forţe pro-europene, cât şi formaţiuni pro-ruse (Partidul Politic Partidul Nostru, Partidul Socialiştilor). Aceste aspecte denotă că în cazul noilor pro-europeni moldoveni (în particular, Partidul Platforma DA, PPEM) predomină obiective politice de scurtă durată, orientate pe accederea la putere şi/sau înlăturarea rivalilor politici, riscurile pe termen mediu şi lung fiind trecute cu vederea.
La Bruxelles se consideră că alegerile noi pot genera probleme noi
Actorii politici europeni consideră că anticipatele vor aprofunda problemele existente. Aceştia condamnă starea de captivitate a instituţiilor de stat, subordonate sistemului politico-oligarhic al lui Plahotniuc. Dar ei sugerează că noile alegeri ar aduce cu sine o serie de complicaţii politice, economice şi geopolitice. Printre îngrijorările politice se numără faptul că partidele pro-europene noi nu ar reuşi să se pregătească pentru a obţine rezultate bune la alegeri. Opinia aparţine eurodeputatului Monica Macovei, care afirmă că „partidele curate nu vor avea timp suficient pentru a se organiza”. La fel, în viziunea lui Macovei, dar şi a eurodeputatului, de la popularii europeni, Siegfried Mureşan, anticipatele vor perpetua criza politică, afectând în mod inevitabil situaţia economică a ţării. Adiţional, Mureşan înţelege că anticipatele vor elimina PLDM-ul (membru al Partidului Popular European) de pe scena politică moldovenească. Pe dimensiunea economică, anticipatele vor amâna negocierile cu FMI şi, respectiv, dezgheţarea sprijinului bugetar direct din partea UE. Lucrurile se pot înrăutăţi, dacă ecuaţia puterii politice va nimeri sub controlul forţelor pro-ruse, având în vedere viziunile lor anti-UE şi promisiunile de a revizui, fie chiar de a anula, diverse angajamente faţă de UE. Din aceste considerente, pentru actorii politici europeni, alegerile anticipate mai degrabă cauzează probleme noi decât le soluţionează pe cele existente. Aceştia sugerează că altceva decât numirea unui nou prim-ministru integru, dar şi votarea unui guvern funcţional, ar produce efecte negative asupra ţării. Analizând poziţia actorilor politici europeni, constatăm că în prim plan sunt puse interese politice largi - menţinerea stabilităţii politice şi economice a ţării, dar şi obiective mai înguste - salvarea anumitor actori politici din Moldova de alegeri anticipate. Totodată, politicienii europeni evaluează în mod serios riscurile legate de schimbarea vectorului geopolitic al ţării.
În loc de concluzie…
Riscurile ramificate ale anticipatelor sunt în mod evident trecute cu vederea de către noii pro-europeni de la Chişinău, în particular Partidul Platforma DA, care ţintesc demontarea sistemului politico-oligarhic. În spaţiul public moldovenesc, circulă convingerea că mai rău decât cum este acum nu poate fi şi că eliberarea statului din captivitate este prioritatea zero. Probabil, persistă convingerea că anticipatele vor favoriza în mod obligatoriu noile forţe pro-europene. Se omite însă faptul că un singur partid (Partidul Platforma DA) nu este capabil să înlocuiască trei partide pro-UE compromise (PDM, PL, PLDM). La fel, este neglijat faptul că din motive obiective cel mai bine cotat partid pro-european – PAS-ul Maiei Sandu, este departe de a fi înregistrat. Mai mult decât atât, se face abstracţie de sprijinul public înalt pentru Partidele lui Renato Usatîi şi al lui Igor Dodon. Or, în ce mod forţele pro-europene noi vor reuşi să se impună în faţa lui Usatîi şi Dodon, pentru a evita instituirea altui sistem politic, inspirat cel mai degrabă din „democraţia de faţadă” şi iliberală din Rusia. Aceste riscuri trebuie examinate în mod serios de către promotorii anticipatelor, lucru sugerat de către europeni. Totodată, nici evitarea anticipatelor nu trebuie să trezească iluzii la Bruxelles, deoarece numirea unui prim-ministru controlabil de către Plahotniuc nu reprezintă o soluţie durabilă şi avantajoasă democraţiei moldoveneşti şi agendei reformelor.
În fine, cu alegeri anticipate sau fără de acestea Moldova se află în faţa unor provocări. De aceea, noii pro-europeni de la Chişinău trebuie să se coalizeze şi să se concentreze pe exercitarea presiunii pentru îndeplinirea legislaţiei („statul de drept”) de către ceilalţi actori politici din stat (Preşedinţie, Parlament, Curtea Constituţională), pregătindu-se pentru alegeri anticipate, dacă acestea vor fi declanşate, dar nicidecum nu forţându-le intenţionat. Rolul actorilor europeni este să contribuie în continuare la consolidarea noilor forţe pro-europene de la Chişinău (diplomaţie publică, contacte diplomatice etc.). La fel, aceştia urmează să canalizeze mai mult eforturile sale pe consolidarea capacităţilor şi vizibilităţii societăţii civile, cu un accent preponderent pe jurnalismul de investigaţie, evaluarea politicilor publice sectoriale şi promovarea activismului civic în rândul cetăţenilor.
IPN publică în rubrica Op-Ed articole de opinie semnate de autori din afara redacţiei. Opiniile exprimate în aceste materiale nu neapărat coincid cu opiniile redacţiei.
