Se pare că vom asista la unul dintre puţinele cazuri când divergenţele dintre autorităţile centrale şi cele locale ale capitalei se rezolvă pe cale amiabilă, civilizată. După un schimb dur de replici privind desfăşurarea Hramului oraşului şi a Zilei Naţionale a Vinului în aceeaşi zi de 14 octombrie, părţile par să fi ajuns la o formulă de compromis. Zilele trecute, Primarul general Dorin Chirtoacă anunţa pentru Info-Prim Neo că s-a ajuns la înţelegerea prealabilă potrivit căreia Ziua Vinului se va desfăşura la 13 octombrie, iar la 14 octombrie municipalitatea va oferi câteva ore în Piaţa Marii Adunări Naţionale pentru ca organizatorii să poată înmâna premii producătorilor de vinuri într-o atmosferă mai festivă.
Pentru că a existat pericolul ca situaţia să degradeze într-un conflict serios, cu mari implicări sociale, Info-Prim Neo i-a solicitat analistului Igor Guţan să expertizeze cazul din punct de vedere juridic. De altfel, pericolul încă nu este înlăturat definitiv atâta timp cât decizia respectivă, de compromis, nu a fost făcută publică şi acceptată de ambele părţi în mod oficial...
[Transferarea pentru o altă zi]
Potrivit lui Igor Guţan, sărbătoarea ”Ziua Naţională a Vinului” a fost instituită prin Hotărârea Parlamentului R. Moldova Nr.1005-XV din 19.04.2002, conform prevederilor căreia aceasta urmează a fi marcată în a doua duminică a lunii octombrie. Anul curent, se va desfăşura ediţia a 6-a a sărbătorii, iar faptul că va fi organizată în aceeaşi zi cu Hramul capitalei este o simplă coincidenţă şi nu există considerente politice la mijloc.
Expertul consideră binevenită decizia Guvernului de a organiza sărbătoarea pe data de 13 octombrie, cu înmânarea premiilor în ziua următoare. Înţelegerea cu Primăria (deşi prealabilă) a fost absolut necesară, în condiţiile în care Guvernul este obligat să respecte principiul autonomiei locale. Oricum, a doua duminică a lunii octombrie rămâne data oficială de organizare a sărbătorii. Nici Guvernul nu ar fi putut decide transferarea Zilei Vinului pentru o altă zi, Parlamentul fiind unica autoritate în drept să adopte o astfel de decizie.
În situaţia creată, legea este de partea Primăriei, aceasta dispunând de suficiente drepturi de care ar putea face uz pentru a bloca, în caz de necesitate, organizarea Zilei Vinului sau, cel puţin, desfăşurarea unor activităţi din cadrul acesteia.
[Comercializarea băuturilor alcoolice]
În altă ordine de idei, contează mult faptul dacă va fi sau nu permisă comercializarea producţiei vinicole în timpul desfăşurării sărbătorii şi, cu atât mai mult, consumul acesteia în locurile publice. Potrivit expertului, interzicerea comercializării vinului în cadrul sărbătorii este binevenită şi ar contribui la o realizare mai bună a scopurilor declarate ale acesteia: [promovarea imaginii R. Moldova şi formarea unei culturi avansate a consumului de vin]. Faptul că unele dintre ediţiile precedente ale sărbătorii, după partea festivă, s-au transformat într-o beţie în masă, compromite şi scopurile, şi însăşi ideea sărbătorii.
Legislaţia naţională se pronunţă univoc în ceea ce priveşte consumul băuturilor alcoolice. Atât consumul cît şi apariţia în stare de ebrietate în locurile publice sunt interzise. Aceste fapte constituie contravenţii administrative, în conformitate cu prevederile articolului 167 din Codul cu privire la contravenţiile administrative şi se pedepsesc respectiv.
Ceva mai complicat este cadrul legal în ceea ce priveşte comercializarea băuturilor alcoolice în timpul acestei sărbători. La prima vedere, s-ar părea că vânzarea este permisă, dacă ţinem cont de prevederile Legii nr. 323-XV din 7 octombrie 2004 privind reglementarea comercializării cu amănuntul a producţiei vinicole în cadrul sărbătorii "Ziua Naţională a Vinului”, care derogă de la prevederile articolului 29, alineatul (1) litera a) din Legea Nr.1100-XIV din 30.06.2000 cu privire la fabricarea şi circulaţia alcoolului etilic şi a producţiei alcoolice. Prin această derogare, legislatorul a permis agenţilor economici care participă la sărbătoarea "Ziua Naţională a Vinului" (conform listei aprobate de către Agenţia Agroindustrială "Moldova-Vin”) să expună producţia lor vinicolă şi s-o comercializeze, fără a deţine licenţa pentru comercializarea cu amănuntul a băuturilor alcoolice.
În realitate, însă, Primăria capitalei poate să interzică comercializarea producţiei vinicole, dat fiind faptul că articolul 7, alineatul (2) al Legii Nr.749-XIII din 23.02.1996 cu privire la comerţul interior, interzice desfăşurarea activităţii comerciale în lipsa autorizaţiei eliberate de autoritatea administraţiei publice locale, iar de la prevederile acestei legi nu există nici o derogare.
