O colecție de artă avangardistă din sec XX este expusă în premieră la Chișinău. Un proiect de colaborare între Muzeul Național de Artă al Moldovei și Muzeul de Artă Brașov face posibilă inaugurarea expoziției „Hans Mattis-Teutsch. Sub semnul avangardei”. Expoziția reunește 34 de lucrări de artă plastică, dintre care 10 linogravuri, 9 acuarele, 4 pasteluri, 8 lucrări de statuarie mică și 3 picturi de șevalet, transmite IPN.
Potrivit curatorului Radu Popică, critic de artă și directorul Muzeului de Artă din Brașov, artistul Mattis-Teutsch îmbrăţişează o nouă viziune artistică „realism constructiv”, centrată pe căutarea proporţiilor „omului nou”, tip uman reprezentativ pentru epoca tehnică şi industrială, care îşi va găsi expresia ideală în cadrul proiectelor de frescă. Abordările conceptuale şi stilistice sunt reflectate fidel de sculptura lui Mattis-Teutsch din această perioadă, de la sculpturi abstracte (Ornament floral II) la nudurile stilizate de la începutul anilor `30.
Hans Mattis-Teutsch începe studiile de artă la Braşov. Ulterior, studiază la Budapesta, apoi face sculptură la Academia Regală de Arte Frumoase din München. Este un autodidact în meseria sa, între anii 1905-1908 locuieşte la Paris, unde urmează studii libere de artă, frecventează numeroase expoziții care îi influențează munca. Debutează în 1907 la Salonul Naţional de Toamnă de la Budapesta. Se stabileşte pentru scurt timp la Berlin. Studiază sculptura egipteană, antică şi neoclasică. În 1908 revine la Braşov. În următorii ani lucrează şi expune la Braşov. Călătoreşte frecvent la Viena şi Budapesta. Expune la saloanele naţionale și internaționale.
În 1931 a publicat Ideologia Artei, lucrare teoretică în care şi-a expus concepţia despre artă. Începând din 1933 până în 1944, s-a retras din viaţa publică pe fondul unor probleme familiale și ascensiunii extremismului. După război a îndeplinit un rol important în relansarea vieții artistice a Brașovului prin înfiinţarea unui sindicat al artiştilor și a unei academii libere de pictură, participând la expoziţiile colective. Între anii 1950-1953, este exclus din viaţa expoziţională, din cauza refuzului de a se conforma dogmelor realismului socialist. După 1955 revine în viaţa expoziţională. Ocupă funcţia de preşedinte al Uniunii Artiștilor Plastici, filiala Braşov. Începând cu sfârşitul anilor `60, mai multe expoziţii retrospective şi monografii restabilesc locul cuvenit creaţiei sale în cadrul artei româneşti din secolul XX.
„Este pentru prima dată când avem ocazia să facem cunoștință publicului din Moldova cu avangardistul Hans Mattis-Teutsch. Chișinăul are nevoie de artă românească, de reperele artei românești, de un artist așa cum este Hans Mattis-Teutsch”, a spus în încheiere Tudor Zbârnea, directorul general al Muzeului Național de Artă al Moldovei.
Expoziția va fi deschisă publicului până pe 5 septembrie inclusiv.