Două proiecte de legi asupra cărora Guvernul şi-a asumat răspunderea şi care prevăd modificări în legislaţia privind gajul, conţin prevederi coruptibile sau care contravin legislaţiei în vigoare. Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei, care le-a expertizat, a constatat că prevederile pe care le conţin sunt în favoarea creditorilor şi în defavoarea debitorilor. Rezultatele expertizărilor au fost prezentate într-o conferinţă de presă la IPN.
Referindu-se la unul din cele două proiecte, care prevede modificări şi completări în Legea cu privire la gaj, Legea instituţiilor financiare şi alte acte legislative, expertul Mariana Kalughin a comunicat că lipseşte o analiză fundamentală a condiţiilor care au impus elaborarea proiectului şi nu se conţine nicio fundamentare economico-financiară.
Mariana Kalughin a specificat că cea mai gravă neconcordanţă din proiect este că Banca Naţională a Moldovei şi Ministerul Justiţiei devin depozitar central. Or, potrivit expertului, Legea privind piaţa de capital prevede că activitatea de depozitar central este una licenţiată, iar pentru obţinerea licenţei este obligatorie forma de organizare juridică de societate pe acţiuni. Mariana Kalughin spune că delegarea unor astfel de competenţe Băncii Naţionale şi Ministerului Justiţiei este nejustificată şi inacceptabilă conceptual, iar potenţialul impact al unei astfel de extinderi nu este benefic pieţei.
Expertul a spus că, pornind de la toate cele descoperite, rămâne neclar raţionamentul pentru care Guvernul şi-a angajat răspunderea în faţa Parlamentului, deoarece procedura angajării răspunderii Guvernului, ca modalitate simplificată de legiferare, trebuie să fie o măsură „in extremis”, determinată de o urgenţă.
Expertul Eduard Iftodii a expertizat cel de-al doilea proiect, care aduce modificări în Codul Fiscal şi Legea cu privire la gaj. Expertul a spus că actul promovează interese înguste de grup ale instituţiilor financiare şi organizaţiilor de microcreditare sau companiilor de leasing, favorizându-le şi acordându-le prioritate faţă de interesele debitorilor. Proiectul de lege conţine formulări ambigue, lacune de drept, norme care stabilesc atribuţii excesive şi norme care stabilesc promovarea intereselor contrar interesului public.
Preşedintele Centrului de Analiză şi Prevenire a Corupţiei, Galina Bostan, a concluzionat că, după adoptarea celor două proiecte de legi, s-a creat o lipsă de balanţă între drepturile creditorilor şi debitorilor. Luând în calcul costurile creditelor şi mărimile dobânzilor, dar şi faptul că ultimul proiect de lege va avea efect retroactiv, situaţia debitorilor se va înrăutăţi deoarece ei au luat creditele în anumite condiţii, iar acum li se impun altele. Galina Bostan consideră că aceste proiecte de legi majorează probabilitatea abuzurilor din partea creditorilor.
Preşedintele CAPC crede că cele două proiecte vor fi declarate neconstituţionale, dacă va fi sesizată Curtea Constiţională.
Expertiza a fost realizată în cadrul implementării proiectului „Armonizarea legislaţiei cu standardele internaţionale în domeniul drepturilor omului”, susţinut financiar de Apărătorii Drepturilor Civile din Suedia.
