Guvernul a aprobat, în şedinţa din 28 iunie, proiectul noului Cod al Educaţiei, care vine să înlocuiască Legea Învăţământului, adoptată în anul 1995, transmite IPN. Autorităţile îşi propun, prin noua lege, să promoveze studiile pe tot parcursul vieţii, să asigure legătura cu piaţa muncii, să instituie un sistem eficient de asigurare, monitorizare şi evaluare a calităţii în educaţie, să motiveze cadrele didactice pentru asigurarea educaţiei de calitate etc.
Odată ce va intra în vigoare noul Cod al Educaţiei, învăţământul devine obligatoriu până la vârsta de 18 ani, comparativ cu 16 ani în prezent. La liceu vor putea preda doar cadrele didactice cu diplomă de master, iar la universitate doar profesorii cu diplomă de doctor. Cadrele didactice în toate instituţiile de învăţământ vor fi angajate în bază de concurs. Directorii de şcoli vor avea un mandat de activitate limitat, de 4 ani, şi vor fi aleşi prin concurs, iar rectorii prin adunarea generală a instituţiei şi nu prin senat cum este în prezent.
Ministrul educaţiei, Maia Sandu, a precizat că pentru extinderea duratei învăţământului obligatoriu este nevoie de investiţii de 400 de milioane de lei anual. „Trebuie să luăm în calcul faptul că ieşirea pe piaţa muncii a tinerilor care nu deţin nicio meserie costă statul mult mai mult, prin plăţile făcute în programele de şomaj, ajutor social etc. Totodată, în perioada de înnoire a corpului didactic din instituţiile de învăţământ general şi pentru susţinerea tinerilor specialişti vor fi necesare sume de peste 60 de milioane de lei anual”, a spus ministrul educaţiei.
Codul Educaţiei prevede obligativitatea publicării rapoartelor de activitate de către instituţiile de învăţământ, în fiecare an. O altă prevedere ţine de eliminarea discriminării şi asigurarea condiţiilor de studiu pentru copiii cu nevoi speciale.
Cadrele didactice vor primi la pensionare o indemnizaţie unică, în cuantum de 15% din salariul de funcţie pentru fiecare an complet de activitate în domeniul educaţional.
Documentul urmează să fie aprobat de către Parlament, după care, Ministerul Educaţiei împreună cu alte ministere responsabile, vor elabora şi revizui peste 120 de acte normative în domeniu.
