Din declarațiile abundente transmise de către reprezentanții partidului de la guvernare putem distinge o serie de atacuri anti-UE, scrie politologul Dionis Cenușa într-un articol de analiză pentru Agenția IPN.
În primul rând, afirmațiile făcute de către Democrați insinuează faptul că UE nu își respectă angajamentul de a oferi asistența financiară, chiar dacă autoritățile moldovenești ar fi îndeplinit toate condițiile necesare, accentuează politologul.
A două acuzație, potrivit lui Cenușa, se aseamănă cu cea adoptată în 2017, când a fost forțată adoptarea votului mixt. Astfel, Democrații califică drept imixtiune în afacerile interne solicitările UE către Moldova în privința validării alegerilor din Chișinău și de suspendare a primei tranșe din asistența macro-financiară. Asemenea demers pune în pericol viitoarele relații de parteneriat cu UE, care nu pot avea loc fără de încredere reciprocă și îndeplinirea întocmai a prevederilor contractuale, argumentează politologul.
Cea de-a treia acuzație echivalează decizia UE de a opri asistența macro-financiară cu o acțiune îndreptată împotriva cetățenilor, explică Cenușa. Premierul Filip folosește copiii de grădiniță pentru a sublinia că decizia UE va avea consecințe nefaste asupra categoriilor vulnerabile de cetățeni. Astfel, se face presiune publică asupra Bruxelles-ului, iar, în paralel, este deplasată atenția de la partea vinovată cu adevărat – guvernarea.
În opinia politologului, a patra învinuire a fost adresată Parlamentului European pentru Rezoluția adoptată pe 5 iulie, considerată politizată și abuzivă, dar și Delegației UE de la Chișinău, pentru că nu ar fi reflectat poziția guvernului în informația expediată către mass-media. Cu alte cuvinte, autoritățile declară că diplomații europeni prezenți la Chișinău nu comunică corect cu Bruxelles, din care motive relatările despre evoluțiile din țară sunt „incomplete”.
În fine, autoritățile de la Chișinău transferă responsabilitatea pentru eșuarea reformei justiției, desfășurată cu susținerea financiară europeană, către experții UE și reprezentanții societății civile, comentează Cenușa. Mai mult ca atât, guvernarea contrapune reformele promovate de către UE cu cele realizate în contextul acordului cu FMI. Astfel, în mod artificial este indusă ideea că problema nu constă în performanța, capacitatea sau voința guvernării, care a obținut rezultate bune în reformarea sectorului bancar, ci în calitatea donatorilor. Din aceasta ar reieși că UE este mai puțin calificat decât FMI, chiar dacă multe reforme coordonate cu FMI corespund cu prevederile Acordului de Asociere.
Toate aceste învinuiri manevrate de către guvernare denotă tentativa acesteia de a interpreta dialogul UE-Moldova printr-o relație de simetrie. Astfel, guvernarea de la Chișinău ignoră în mod conștient faptul că Moldova este partea care beneficiază de asistența europeană și a convenit benevol să îndeplinească condiții tehnice și politice, concluzionează politologul.
