Acum doi ani, Business Consulting Institute (BCI) a realizat un studiu privind situaţia la acel moment şi perspectivele dezvoltării antrprenoriatului pe bază de patentă. Studiul a fost finanţat de proiectul Bizpro - Moldova şi destinat Guvernului, care urma să ţină cont de ele la elaborarea politicilor în domeniu. În condiţiile actuale, extrem de tensionate la capitolul relaţiilor guvernării cu deţinătorii de patente, Info-Prim Neo consideră utilă revenirea la materialele studiului şi recomandările devenite, poate, şi mai actuale cu trecerea anilor. Dar mai întâi - o iniţiere în temă, în termeni accesibili pentru un public mai larg, tema patentelor ieşind din limitele relaţiilor specializate strict economic. [Ce este activitatea în baza patentei de întreprinzător?] Patenta de întreprinzător este o formă de organizare a activităţii de antreprenoriat, care oferă posibilitate persoanelor fizice de a desfăşura activitate de antreprenoriat pentru un cerc restrâns de genuri de activităţi. Activitatea de antreprenoriat în baza patentei se deosebeşte de alte forme ale organizării şi desfăşurării unei afaceri prin următoarele aspecte principale: procedura de înregistrare şi obţinere a patentei, aria genurilor de activitate, modul de impozitare şi ţinere a evidenţei contabile, procedurile de control şi metodele de sancţionare. Practicarea antreprenoriatului în baza patentei de întreprinzător este o formă simplificată şi substituie pentru păturile sociale dezavantajate activitatea în formă de întreprinderi. Activitatea în baza patentei nu impune înregistrarea de stat a titularului acesteia sau obţinerea licenţei, asupra titularului nu se extind cerinţele privind mecanismul de evidenţă şi control, nu este obligatorie interacţiunea cu instituţiile financiare. De asemenea, titularul patentei nu suportă cheltuieli pentru procedura de întocmire şi înregistrare a documentelor de constituire, plata diferitor taxe de înregistrare, procurarea documentelor contabile etc., caracteristice întreprinderilor. Patenta oferă o serie de avantaje şi dezavantaje atât pentru stat, cât şi pentru antreprenoriat. Principalele avantaje pentru titularii de patentă includ: simplitatea înregistrării ca antreprenor, includerea în taxa de patentă a unor impozite, simplitatea evidenţei, riscul minimal al investiţiei, iar pentru stat, respectiv, formarea unei clase de potenţiali antreprenori, reducerea şomajului şi a ponderii economiei tenebre. În calitate de dezavantaje, antreprenorii menţionează mai frecvent numărul restrâns de genuri de activitate în bază de patentă, restricţiile cu privire la angajarea personalului, profitul relativ scăzut. Pentru stat, dezavantajele principale ţin de posibilităţile utilizării patentei pentru evaziune fiscală, afectarea drepturilor consumatorilor şi crearea competiţiei neloiale întreprinderilor înregistrate. [Unde se întâlneşte activitatea în baza patentei?] Experienţa internaţională denotă că activitatea de antreprenoriat în bază de patentă a fost cunoscută în fosta URSS şi unele ţări din Europa Centrală şi de est (Ungaria, România, Bulgaria), fiind reactualizată, în prezent, în forme modificate. Spre deosebire de R. Moldova, în ţările unde este practicată activitatea în bază de patentă: sunt instituite 1-3 tipuri de patente; sunt stabilite anumite criterii pentru a deveni titular de patentă; titularii de patente sunt înregistraţi ca subiecţi ai antreprenoriatului; patenta poate fi aplicată atât de persoanele fizice, cât şi juridice. Totodată, problemele şi perspectivele dezvoltării antreprenoriatului mic din ţările avansate în crearea unei economii de piaţă (România, Ucraina, Rusia) diferă de cele din Moldova. Tendinţele principale sunt consolidarea businessului organizat, orientarea activităţilor în baza patentei la genurile cu importanţă socială, oficializarea activităţii de antreprenoriat, inclusiv extinderea genurilor de activitate cu patentă, chiar şi pentru întreprinderi. Tendinţele actuale de dezvoltare a antreprenoriatului şi acţiunile factorilor de decizie în elaborarea şi adoptarea unor măsuri orientate spre susţinerea activităţii businessului mic denotă că activitatea de antreprenoriat în bază de patentă are perspective de dezvoltare. [Situaţia activităţii de antreprenoriat în baza patentei din R. Moldova] Pornind de la cadrul general expus mai sus, BCI a elaborat acum doi ani un studiu, prin care oferea guvernării date privind locul şi rolul antreprenoriatului respectiv în economia naţională, precum şi anumite recomandări. Astfel, conform estimărilor, cifra de afaceri a sectorul antreprenoriatului ce activează în baza de patentă constituie 14% din PIB-ul anual. În această activitate este implicată 6% din populaţia ocupată în economia naţională sau 10% din cei ocupaţi în sectorul privat. Productivitatea muncii acestor antreprenori este de 4 ori mai mare decât media pe economie. Antreprenorii cu patente realizează peste 60% din vânzările nete anuale ale businessului mic. [Nivelul sumelor încasate de la plata taxelor pentru patentă este comparabil cu suma impozitelor plătite de businessul mic organizat.] BCI mai constata că efectele indirecte ale impactului acestui sector constau în scoaterea din ilegalitate a antreprenorilor, reducerea şomajului, educarea unei clase de mici antreprenori şi sporirea nivelului de viaţă a acestora. Printre factorii care determină antreprenorii să aleagă anume patenta ca formă de activitate se evidenţiază clar includerea în plata de patentă a unei serii de impozite, după care urmează lipsa înregistrării de stat, a necesităţii de a prezenta dări de seamă financiare şi statistice şi a ţine evidenţa contabilă. Pentru locuitorii din spaţiul rural, activitatea în baza patentei reprezintă practic principala modalitate de organizare a activităţii de antreprenoriat. Acesta este condiţionată de lipsa unor venituri mari pentru crearea întreprinderilor şi gestionarea lor, dar şi datorită faptului că activitatea economică a titularilor de patentă nu este de proporţii mari, încât să necesite înregistrarea întreprinderilor. Sub aspect ramural, cea mai mare pondere în domeniul patentei o are comerţul cu amănuntul (84% din titulari), în ultimul timp manifestându-se o sporire a activităţii sferei serviciilor şi a microproducerii. Sub aspect teritorial, mun. Chişinău cu peste 1/3 din numărul total de patente este un lider incontestabil în domeniu, iar titularii de patente din raioanele din centrul şi nordul republicii sunt lideri pe piaţa serviciilor şi producerii de mărfuri. Titularii de patente sunt astfel un concurent pentru firmele mari, contribuind prin activitatea lor la îmbunătăţirea prestării serviciilor. Retragerea lor de pe piaţa serviciilor ar contribui la concentrarea comerţului de către câteva firme comerciale. Conform BCI, cele mai mari probleme ale titularilor de patentă ţin de instabilitatea legislaţiei, corupţia funcţionarilor de stat şi nivelul înalt al taxei de patentă. În cadrul unor genuri particulare de activitate se evidenţiază clar şi problema taxelor de piaţă şi vamale exagerate. Cele mai frecvente încălcări ale legislaţiei, comise de titularii de patente, sunt legate de vânzarea băuturilor alcoolice şi articolelor de tutungerie, efectuarea unor activităţi neincluse în lista genurilor de activitate permise, neglijarea regulilor de comerţ şi de protejare a drepturilor consumatorilor, lipsa documentelor care confirmă provenienţa produselor, activitatea cu termenul expirat al patentei şi angajarea lucrătorilor. Evaluarea opiniei specialiştilor în domeniu denotă că numărul actual de titulari de patente poate creşte în următorii ani, dacă între aceştia şi stat se va stabili o atmosferă de colaborare constructivă şi reciproc avantajoasă. [Ce s-a recomandat şi ce a realizat Guvernul?] De fapt, stabilirea unei atmosfere „de colaborare constructivă şi reciproc avantajoasă” a fost una dintre recomandările generale formulate de experţii BCI. Altele, mai concrete, ţineau de îmbunătăţirea cadrului legal şi instituţional al activităţii în baza patentei de întreprinzător prin: lărgirea spectrului genurilor de activitate practicate de către cetăţeni; extinderea patentei ca sistem unic de impozitare asupra unor întreprinderi din businessul mic, în special din zona rurala; legiferarea posibilităţilor specifice de taxare la vamă în cadrul activităţilor de import-export a titularilor de patentă, în special, adoptarea şi recunoaşterea reciprocă a documentelor similare de provenienţă a mărfurilor din ţările limitrofe (România, Ucraina); oferirea posibilităţii de a angaja până la 3 persoane (membri ai familiei sau din afară) cu achitarea unei taxe de patentă de 75% din cuantumul taxei pentru genul respectiv; aplicarea unui sistem de stabilire a cuantumului taxei pentru patentă, pentru fiecare gen de activitate, argumentat din punct de vedere economic; stabilirea unei taxe speciale pentru comercianţii – titulari de patentă care vând şi produse supuse accizelor. Cum a reacţionat guvernul la recomandările experţilor se vede clar acum. El a ignorat totalmente recomandările acestora, iniţiind mai multe acţiuni privind restrângerea activităţii în bază de patentă. Astăzi, experţii BCI explică reacţia guvernării prin faptul că în ultimii 2-3 ani comerţul a cunoscut o creştere semnificativă în Moldova. Ca urmare a transferurilor de peste hotare s-a activizat activitatea în comerţ, inclusiv prin intermediul titularilor de patentă. Totodată, aceştia au ocupat o parte din piaţa comerţului, îngustând afacerile firmelor mari. Odată cu intrarea României în UE, se aşteaptă creşterea în continuare a ponderii comerţului, inclusiv transfrontalier. Din aceste şi alte considerente, experţii nu exclud că acţiunile guvernanţilor sunt rezultatul lobbysmului din partea unor firme apropiate guvernării pentru acapararea profiturilor destul de grase de pe piaţă moldovenească.