Pe 31 august, în Republica Moldova a fost sărbătorită Ziua Limbii Române, când ne-am bucurat de starea în care se află ea astăzi. Dar până a ajunge să fie recunoscută stăpână la ea acasă, a avut o stare foarte vitregă, un drum enorm de greu de parcurs dimp de perioade îndelungate, un drum asemănător în multe cu „Drumul Crucii”. Despre motivele sorții vitrege a limbii române în trecut, despre evenimentele și oamenii care au avut curajul să inițieze schimbarea în acest sens, despre ceea ce prezintă limba română astăzi, dar și despre pericolele care pot întoarce roata istoriei înapoi pentru limba română – au discutat participanții la dezbaterea publică „Golgota Limbii Române”, organizată de Agenția de presă IPN.
Igor Boţan, expert permanent al proiectului, a declarat că „Drumul Crucii” cu sensul de „Calea durerii”, „Calea suferinței” este o rută aflată în Orașul Vechi din Ierusalim despre care tradiția creștină spune că este drumul pe care Iisus Hristos și-a purtat crucea spre locul său de răstignire, numit Golgota (craniul, căpățâna), sau Calvar(ul). Cuvântul Golgota este transcrierea în greacă din Noul Testament a denumirii în limba aramaică, „Locul craniilor” „calva” în latină însemnând „craniu”. Un loc în afara zidurilor Ierusalimului unde Isus Cristos a fost crucificat. Traseul acoperă o distanță de aproximativ 600 de metri și este un loc celebru de pelerinaj al creștinilor.
„Limba națională a unei țări este limba vorbită de majoritatea poporului, care de obicei este și limba oficială a țării. Practica internațională demonstrează că limba vorbită de majoritatea cetățenilor unui stat este declarată în calitate de limbă oficială a acestui stat. În acest sens, regretatul judecător al Curții Constituționale, Gheorghe Susarenco, afirma că, în mod normal, cetățenii trebuie să comunice cu statul, cu autoritățile acestuia. De regulă, în stat se instituie o limbă oficială prin intermediul căreia ei se pot adresa autorităților și pot comunica în societate, exprimându-și gândurile și onorându-și obligațiile cetățenești. Deci instituirea limbii materne a celei mai mari părți din populația țării drept limbă oficială reprezintă o modalitate de a o lua sub protecția statului. E una din condițiile de existență a națiunii în cadrul formațiunii sale național-statale suverane și de aceea este consacrată într-un articol al Constituției ca „limbă oficială a statului””, explică Igor Boțan.
Potrivit expertului, metropola este un stat sau oraș mare din antichitate, considerat în raport cu coloniile sale. Respectiv, coloniile sunt teritorii dependente de statul colonial, adică de metropolă.
Directorul Institutului de Studii Politice și Capital Social din Cernăuți, Marin Gherman, lector universitar, dr. la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, consideră că este putem vorbi despre o influență nefastă străină asupra situației populații aflate în cadrul unor state coloniale și asupra situației lingvistice din astfel de spații, în special. „Și aici sunt multe opinii diferite față de influența acestor imperii din trecut – Imperiul Rus în cazul Basarabiei și Imperiul Austriac (Habsburgic) în cazul Bucovinei. Ulterior, a existat influența aceasta pe care a avut-o Uniunea Sovietică asupra acelor teritorii rupte din trunchiul Moldovei istorice care constituie cele două state – Ucraina și Republica Moldova din momentul de față. Din păcate, când vorbim despre influența colonială, imperială asupra acestor teritorii, vorbim despre politici de deznaționalizare, unificare culturală, șubrezire identitară – lucruri care s-au întâmplat în egală măsură, atât în Bucovina, cât și în Basarabia”, a spus el
Referindu-se la diferențe, Marin Gherman a precizat că Imperiul Habsburgic creiona și educa o loialitate față de centru și avea o politică de a echilibra această competiție internă între diferite proiecte naționale și etnice. Pe de altă parte, Imperiul Rus încerca din răsputeri să rusifice populația. „Nu avea o atitudine atât de civilizată față de minorități, așa cum o avea Imperiul Habsburgic. Iar apoi Uniunea Sovietică, prin promovarea unor concepte periculoase pentru noi, cum ar fi moldovenismul, limba moldovenească și alte concepte de sorginte geopolitică subliniind încă și încă o dată importanța politicii și identității lingvistice pentru percepțiile sociale și pentru viitorul comunității vorbitoare de limba română, dar și pentru păstrarea identității noastre ca atare”, a mai spus directorul Institutului de Studii Politice și Capital Social din Cernăuți.
Fondatorul cenaclului literar-muzical și social-politic „Alexei Mateevici” în perioada renașterii naționale, Anatol Șalaru, spune că situația social-politică și economică a populației românești a fost marcată de dorința Imperiului Rus, apoi a Uniunii Sovietice de expansiune și cucerire. Au fost aplicate toate metodele caracteristice unui imperiu. Potrivit lui, în timpul Rusiei Țariste s-a dorit foarte mult asimilarea minorităților, iar în timpul Uniunii Sovietice – crearea omului nou sovietic, care vorbește o singură limbă și are o singură cultură. Ei au acționat pe diferite paliere – în primul rând, limba română, care era interzisă în Basarabia, atât în presă, cât și în biserică și în școli, o perioadă școlile activând pe lângă biserici. Forțele de represiune au acționat asupra populației, armată, poliție, biserica rusă a preluat conducerea bisericii din Basarabia și a început rusificarea, atâta a clerului, cât și a populației
„Au fost făcute schimbări clasice, schimbare demografică în Basarabia. Să ne amintim de faptul că în Basarabia a fost adusă populația găgăuză și bulgară din Bulgaria pentru a diminua ponderea populației locale, au fost create sate ucrainene de-a lungul Prutului, care practic păzeau frontiera Imperiului Țarist. Au fost multe lucruri care au dus practic la rusificarea populației. Dar totuși norocul nostru a fost că nu exista totdeauna „televiziunea centrală” și nu exista internet, nu existau alți factori care ar fi contribuit și mai intens la rusificare. Și factorul românesc nativ a fost păstrat în rândul populației românești din Basarabia. La fel a fost și pe timpul Uniunii Sovietice – fără carte românească, televiziuni în limba rusă, limba rusă în spațiul public și în instituțiile statului – doar în limba rusă. Nu exista un spațiul vital pentru limba română”, a precizat Anatol Șalaru, ex-ministru al apărării.
Dezbaterea publică „Golgota Limbii Române” este ediția a 314-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, desfășurat de Agenția de presă IPN cu sprijinul Fundației germane „Hanns Seidel”.