A fost elaborat Ghidul privind identificarea cazurilor de corupere a alegătorilor. Ghidul include şi un model de sesizare a cazurilor de corupere a alegătorilor, care poate fi util cetăţenilor ce nu vor să lase să le fie cumpărate voturile. Modelul îi ajută să formuleze o sesizare prin care să informeze autorităţile, transmite IPN.
În cadrul unui club de presă, organizat de Centrul de Investigații Jurnalistice, Stela Pavlov, expert în cadrul Centrului de Analiză și Prevenire a Corupției, a subliniat că experienţa scrutinelor anterioare demonstrează că acțiunile de corupere a alegătorilor sunt destul de frecvente în ţară, alegătorii fiind ademeniţi cu bani, favoruri sau diverse servicii.
„Ca răspuns la aceste experienţe nedemocratice, care alterează caracterul liber al alegerilor, precum şi în vederea armonizării legislaţiei naţionale la standardele internaţionale în acest domeniu, a fost prevăzută răspundere penală pentru acţiunile de corupere a alegătorilor. Această componentă de infracţiune a fost inclusă în Codul Penal încă în anul 2011, însă analiza statisticilor raportate de către organele de drept precum şi practica judiciară arată, din păcate, inexistenţa unor dosare finalizate a unor condamnări pentru corupere a alegătorilor”, a remarcat Stela Pavlov.
Ghidul a fost elaborat în cadrul Proiectului „Litigare strategică pentru asigurarea integrității aleșilor poporului”, implementat de Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei, cu suportul financiar al Fundaţiei Soros-Moldova. Acesta este disponibil pe pagina web a Centrului de Analiză și Prevenire a Corupției, la secţiunea „Publicaţii”.
Potrivit Codului Penal al Republicii Moldova, coruperea alegătorilor reprezintă oferirea sau darea de bani, bunuri, servicii ori de alte foloase în scopul determinării alegătorului să îşi exercite sau să nu îşi exercite drepturile electorale în cadrul alegerilor parlamentare, prezidenţiale, locale ori în cadrul referendumului. Infracţiunea se pedepseşte cu amendă în mărime de la 550 la 850 de unităţi convenţionale sau cu închisoare de la un an la 5 ani, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 4000 la 6000 unităţi convenţionale, cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau cu lichidarea persoanei juridice.