|
|
|
Spre deosebire de abordarea reticentă din perioada merkeliană, coaliția roșu-galben-verde se exprimă în favoarea unei politici externe proeuropene, care beneficiază statele vecine cu scopuri similare. Acest tip de politică externă ambițioasă riscă să întâmpine rezistență din partea Rusiei...
|
Dionis Cenușa, Columnist principal |
|
Lansarea coaliției de guvernare cu participarea Social-Democraților (Partidul Social-Democrat), Verzilor (Partidul Verzilor Ecologiști) Liberalilor (Partidul Democratic Liber), învestită pe 8 decembrie (2021), permite o tranziție necesară pentru dezvoltarea statului german, după guvernarea longevivă a Angelei Merkel. Deși stilul său de guvernare era lăudat pentru eficiență și orientare pe soluții, tot acesta primea uneori critici pentru nivelul excesiv de precauție, care ducea la încetinirea procesului de luare a deciziilor, atât în țară, cât și la nivel european. Spre deosebire de acesta, noua coaliție de guvernare roșu-galben-verde („coaliția semafor” – cu 416 din totalul de 736 de mandate) și-a propus drept scop să fie mai energică în accelerarea proceselor de tranziție a Germaniei spre o societate mai diversă, cu o economie mai verde și digitalizată, dar și o politică externă mai ambițioasă și mai proeuropeană decât anterior.
Ca și în perioada “merkeliană” (IPN, Septembrie 2021), noii guvernanți germani pun accentul pe multilateralism, ordinea mondială bazată pe reguli (aplicarea dreptului internațional) și cooperarea internațională. Totuși, contrar guvernărilor anterioare, „coaliția semafor” vine cu o inovație majoră în domeniul politicii externe germane. Inovația constă în înglobarea mai cuprinzătoare a priorităților Uniunii Europene (UE) și eliminarea viziunii privind crearea unui spațiu economic unic cu Rusia (de la Lisabona până la Vladivostok), urmărită de guvernarea precedentă și promovată de Vladimir Putin din 2010 încoace (SüddeutscheZeitung, Noiembrie 2010). În documentul coaliției de guvernare „semafor”, UE este folosită drept referință în diverse aspecte legate de viitoarea politică externă germană – de la materializarea “suveranității strategice” europene până la susținerea reformelor în statele Parteneriatului Estic și dezvoltarea unei politici comune față de Rusia.
Primii pași ai diplomației germane post-merkeliene
Pentru prima dată în istoria Germaniei, Ministerul german de Externe este condus de o femeie, care reprezintă tabăra Verzilor, Annalena Baerbock. Tot în calitate de noutate pentru diplomația germană, pe lângă atribuțiile tradiționale de politică externă, Baerbock urmărește să intensifice cooperarea internațională pe dimensiunea schimbărilor climatice. Aceasta ar putea servi ca stimulent pentru a inocula „dosarul climatic” în dialogurile politico-diplomatice ale Germaniei la nivel european, regional (în vecinătatea estică) și respectiv cel internațional. Primele deplasări ale noului Ministru de Externe Annalena Baerbock au fost la Paris, Bruxelles și Varșovia.
În Franța, accentul discuțiilor a fost pe două subiecte: sprijinirea agendei președinției franceze în cadrul UE în 2022 și continuarea eforturilor în jurul multilateralismului. Viziunile trasate pentru președinția franceză în Consiliul UE coincid cu dezideratul noii guvernări germane privind „o Europă mai verde, echitabilă din punct de vedere social și suverană”, dar și mai puternic angajată în promovarea intereselor și valorilor sale pe plan internațional. Lista priorităților franco-germane mai conține protejarea și promovarea inițiativelor menite să sprijine multilateralismul (FranceDiplomatie, Decembrie 2021), precum Alianța pentru Multilateralism constituită în 2019 (peste 60 de state). De asemenea, cele două țări optează pentru coeziune în tratarea amenințărilor de securitate din vecinătatea estică, în prezent provocate de mobilizarea militară a Rusiei la frontiera cu Ucraina.
În cadrul vizitei de la Bruxelles, șeful diplomației europene Josep Borrell a apreciat politica externă „absolut proeuropeană” a guvernării de la Berlin. Există o sintonie în intențiile UE și ale Germaniei de a promova și apăra mai robust valorile și interesele europene pe plan global, pe fundalul unei „suveranități strategice” și a instrumentelor noi aflate în proces de definitivare (Compasul Strategic). Bruxelles-ul a transmis un semnal clar despre rolul crucial al Germaniei în asigurarea unității europene în materie de politică externă (EEAS, Decembrie 2021). Dialogul dintre Borrell și Baerbock nu a trecut cu vederea îngrijorările generate de prezența militară rusească la frontiera cu Ucraina, căreia i-a fost promisă asistență în consolidarea rezilienței statale.
Cea de-a treia destinație a primelor deplasări a lui Baerbock a fost Varșovia, cu care Germania încearcă să creeze relații strategice folosind Formatul Weimer. Din subiectele majore discutate cu partea poloneză face parte situația de la frontieră polono-bielorusă, precum și caracterul agresiv al politicii externe ruse (GOV.pl, Decembrie 2021). O atenție specială a fost acordată gazoductului Nord Stream 2, a cărui certificare este temporar suspendată până când Gazprom nu îndeplinește condițiile legale privind crearea unei companii subsidiare pe teritoriul aflat sub jurisdicția germană (TheNewYorkTimes, Noiembrie 2021). Obiecțiile ministrei de externe a Germaniei sunt de ordin geostrategic și energetic și vizează în mare parte riscul de creștere a dependenței energetice față de Rusia, care constituie îngrijorări ce se transcriu în poziția Poloniei.
Noua șefie a diplomației germane și-a manifestat caracterul mai curajos deocamdată în cazul dosarului ucrainean. Așa se poate subînțelege din cea mai recentă declarație a statelor G7 (EEAS, Decembrie 2021), care nu doar condamnă vehement mobilizarea militară și retorica agresivă a Rusiei îndreptate împotriva Ucrainei, dar și avertizează cu „consecințe masive și costuri severe” în eventualitatea unei agresiuni. Acest demers pare a fi punctul de plecare de la moderația și precauția merkeliană spre o politică externă mai tranșantă și dură vizavi de Moscova. În regiunea Europei de Est, tratament asemănător cu cel față de Rusia lui Putin va fi aplicat față de liderul bielorus Alexandr Lukașenko. Beneficiarii noilor schimbări politice de la Berlin vor deveni țările care implementează reforme și nu generează, din proprie voință, insecuritate la frontierele imediate ale UE. Din această categorie fac parte țările, care în viziunea coaliției de guvernare de la Berlin, demonstrează aspirații de aderare la UE - Ucraina, Moldova și Georgia. În celelalte cazuri, guvernarea germană a admis cooperarea sectorială drept nivel maxim de angajament, cum ar fi simplicarea regimului de vize.
Cartografierea elementelor principale ale politicii externe germane
Potrivit acordului de guvernare al coaliției “semafor”, diplomația germană se va ocupa atât de consolidarea propriilor relații externe, cât și de ameliorarea pozițiilor UE pe plan global.
Pe de o parte, Berlinul va dedica timp pentru a consolida parteneriatele existente, punând accent pe tandemul franco-german și Formatul Weimer franco-germano-polon. Totodată, se dorește întreținerea, dezvoltarea și aplicarea mecanismelor multilateralismului, atât la nivel de organizații internaționale (ONU, OSCE, NATO), cât și pe alte platforme mai exclusiviste (G7, Alianța pentru Multilateralism). Obiectivele date nu sunt deloc noi, dar sunt mai bine structurate și nuanțate în acordul coaliției de guvernare din 2021 comparativ cu cel din 2018, dintre Creștin-Democrați și Social-Democrați.
Pe de altă parte, Berlinul vede valoare adăugată în combinarea eforturilor cu UE. Noul responsabil de politica externă, Annalena Baerbock, a subliniat că politica externă a Germaniei poate fi puternică doar dacă este „una europeană” (Spiegel, Noiembrie 2021). Noua guvernare a semnalat că vrea să articuleze suveranitatea strategică a UE în vederea reducerii dependenței externe în domeniul energetic, medical și al lanțurilor de producție dependente de importul de materie primă. De asemenea, noua guvernare își dă seama că “suveranitatea strategică” a UE este incompletă fără protejarea infrastructurii critice și tehnologice la nivel european. O asemenea viziune nu este doar practică, dar și urgentă având în vedere multiplicarea și suprapunerea continuă a crizelor. Această juxtapunere are loc chiar în momentul de față, când noul val al pandemiei COVID-19 împreună cu saltul de prețuri de pe piața energetică amână recuperarea economică.
Relația cu Parteneriatul Estic – împreună cu UE și separat de Rusia
Intențiile guvernării de la Berlin comportă un caracter complementar la eforturile UE în vecinătatea sa estică. Comparând documentul de guvernare elaborat de coaliția roșu-galbenă-verde cu acordul de guvernare din 2018, se observă trei diferențe majore:
Primo, documentul din 2018 menționează expres interesul Germaniei de a contribui la dezvoltarea continuă a Parteneriatului Estic, alături de UE (pag. 153). Documentul semnat în perioada lui Merkel viza Parteneriatul doar indirect în contextul colaborării cu societatea civilă. Mai mult ca atât, acesta era inclus în capitolul dedicat Rusiei (pag. 150). În 2018, critica Germaniei legată de intervenția militară rusă în Ucraina era echilibrată cu promisiunea către Rusia de a reveni la starea anterioară a balanței de interese, eliminarea sancțiunilor și implementarea ideii privind spațiul economic unic de la Lisabona până la Vladivostok. Unica condiție înaintată atunci de coaliția condusă de Merkel era ca Rusia să implementeze Acordurile de la Minsk, lucru cerut în egală măsură și de la Ucraina, căreia i se oferea susținere substanțială pentru restabilirea Donbasului.
Segundo, acordul din 2018 omitea alte țări din Parteneriatul Estic, cu excepția Ucrainei. Aceasta era abordată preponderent prin prisma intervenției militare și a anexării Crimeii de către Rusia, dar și a angajamentului de combatere a corupției. Acordul din 2021 pare însă mai incluziv și introduce de asemenea Moldova și Georgia, pe lângă Ucraina. Acestea sunt scoase în evidență pentru aspirațiile sale de aderare la UE. Cu toate acestea, coaliția „semafor” s-a eschivat de la menționarea “Trio-ului Asociat”, replicând precauția UE care vrea să prevină fragmentarea Parteneriatului Estic (IPN, Iulie 2021). Cel din urmă a fost conceput drept platformă multilaterală și are semnificație pentru integrarea europeană la nivel regional. Așteptările guvernării germane este ca cele trei țări să realizeze reforme ce vizează statul de drept și economia de piață. Iar în cazul Ucrainei, este folosit un limbaj mai tranșant privind asistarea la restabilirea integrității teritoriale și a suveranității, decât în documentul din 2018. Adițional, potrivit acordului din prezent, Germania se angajează să aprofundeze parteneriatul energetic cu Ucraina (energie regenerabilă, hidgrogen verde, eficiența energetică și reducerea emisiilor de CO2). Altă țară din Parteneriatul Estic specificată în acordul din 2021 este Belarusul, față de care guvernarea germană este dispusă să susțină cele mai dure sancțiuni ale UE pentru a schimba comportamentul lui Lukașenko.
Tertio, spre deosebire de acordul din 2018, guvernarea post-merkel a plasat buna funcționare a Parteneriatului Estic, relațiile cu Ucraina și Belarusul înaintea dialogului cu Rusia în documentul de guvernare. De asemenea, coaliția roșu-galben-verde este determinată să construiască relația cu Moscova luând în considerare politica UE și interesele statelor din Europa Centrală și de Est, nu doar propriile calcule strategice. Limbajul utilizat de coaliția de guvernare germană este mai dur în raport cu Rusia, acuzată de destabilizarea Ucrainei, decât în 2018. Tot în capitolul dedicat relațiilor cu Rusia este inclusă soluționarea „conflictelor înghețate” din regiune, fără a se menționa în vreun fel situația din jurul Karabakhului de Nord. În linii generale, documentul din 2021 contemplă într-un mod mai sincer, realist și cuprinzător asupra perspectivelor Parteneriatului Estic și gestionarea factorului rusesc în regiune.
Tabel. Analiza comparată a acordurilor de guvernare din 2018 și 2021
Sursa: Compilația autorului cu referință la documentele politice accesibile pe www.cdu.de și www.spd.de
În loc de concluzii...
Noua coaliție de guvernare de la Berlin are o viziune proeuropeană fermă în desfășurarea politicii externe germane. Deși în mod schematic, în documentul de guvernare se conțin abordările UE în legătură cu Parteneriatul Estic și Rusia.
Spre deosebire de abordarea reticentă din perioada merkeliană, coaliția roșu-galben-verde se exprimă în favoarea unei politici externe proeuropene, care beneficiază statele vecine cu scopuri similare. Acest tip de politică externă ambițioasă riscă să întâmpine rezistență din partea Rusiei, care, în cele din urmă, va fi obligată să se ajusteze la noile circumstanțe post-merkeliene, unde factorul rusesc va fi tratat ca provocare sistemică, dincolo de agresiunea împotriva Ucrainei.
---
Această analiză este realizată pentru Fundația germană Hanns Seidel și Agenția de presă IPN.
Dionis Cenușa, Columnist principal
Dionis Cenușa este politolog, cercetător la Universitatea Justus-Liebig din Giessen, absolvent al studiilor de masterat în Studii Politice Interdisciplinare la Colegiul Europei din Varșovia.
Domenii de cercetare: Politica Europeană de Vecinătate, relațiile UE-Moldova, politica externă a UE și Rusia, migrația și securitatea energetică.
Urmărește-l pe Dionis Cenușa în
Twitter.
IPN publică în rubrica Op-Ed articole de opinie semnate de autori din afara redacţiei. Opiniile exprimate în aceste materiale nu neapărat coincid cu opiniile redacţiei.
Dionis Cenușa
Vezi și:
- Politica externă „multi-vectorială” și integrarea europeană: realitățile din Serbia, Moldova și Georgia. Analiză de Dionis Cenușa
- Aderare europeană diferențiată: decuplarea iminentă a Ucrainei, Moldovei și Georgiei. Analiză de Dionis Cenușa
- Polarizarea (geo)politică din Georgia și Moldova și mizele pentru UE și Rusia. Analiză de Dionis Cenușa
- Predominanța factorului geopolitic în agenda de aderare la UE a Ucrainei, Georgiei și Moldovei. Analiză de Dionis Cenușa
- Noua agendă de apărare a UE și dinamica din Europa de Est. Analiză de Dionis Cenușa
- Prognoze pentru Europa de Est în 2024: Criza de influență a UE și reînnoirea electorală a autocrațiilor. Analiză de Dionis Cenușa
- Factorul ungar-rusesc și dimensiunea ucraineană a lărgirii UE spre Est. Analiză de Dionis Cenușa
- Criza din Orientul Mijlociu și perspectiva europeană pentru Ucraina, Moldova și Georgia. Analiză de Dionis Cenușa
- Soluționarea conflictului transnistrean – trei scenarii pe fundalul intereselor geostrategice ale Moldovei, Ucrainei și Rusiei. Analiză de Dionis Cenușa
- Precedentul Ciprului, „conflictele înghețate” post-sovietice și agenda europeană a Ucrainei, Moldovei și Georgiei. Analiză de Dionis Cenușa
- Efectele protestelor anti-guvernamentale din Georgia și Moldova asupra pozițiilor UE. Analiză de Dionis Cenușa
- Rusia și costurile geopolitice ale războiului: “conflictele înghețate” din Moldova și Azerbaidjan. Analiză de Dionis Cenușa
- Ucraina, Moldova și Georgia în contextul apropierii de UE: 5 principii pentru eficientizarea reformelor. Analiză de Dionis Cenușa
- Apropierea Ucrainei, Moldovei și Georgiei de UE – progres cu mai multe viteze. Analiză de Dionis Cenușa
- Dezinhibarea gândirii strategice a UE sub presiunea revizionismului militarist rusesc: spargerea “tabu-urilor” europene. Analiză de Dionis Cenușa
- Prevenirea amenințărilor de origine rusă în 2023: trei domenii prioritare de reducere a riscurilor pentru Occident. Analiză de Dionis Cenușa
- “Remodelarea” infrastructurii critice regionale sub impactul războiului – cazul Ucrainei, Rusiei și al UE. Analiză de Dionis Cenușă
- Criza energetică din Moldova și sentimentele de “unire” cu România, analiză de Dionis Cenușa
- Infrastructura critică a Ucrainei vs. ponderea energetică a Rusiei: “războiul nervilor”. Analiză de Dionis Cenușa
- Parametrii asistenței occidentale pentru Ucraina și Moldova – o pregătire înainte de „iarna rusească”. Analiză de Dionis Cenușă
- Tacticile rusești împotriva Ucrainei și Moldovei: ramificarea crizelor energetice. Analiză de Dionis Cenușa
- Atacurile rusești împotriva infrastructurii critice: riscurile pentru reziliența Ucrainei și implicațiile pentru UE. Analiză de Dionis Cenușa
- Noile scenarii ale agresiunii rusești în lumina anexării ilegale din sud-estul Ucrainei. Analiză de Dionis Cenușa
- Relațiile moldo-ruse: între proteste antiguvernamentale și șantaj gazier. Analiză de Dionis Cenușa
- Războiul gazier al Rusiei și testul de reziliență pentru UE: 3 intenții rusești și 3 dileme europene. Analiză de Dionis Cenușa
- Dezoligarhizarea Ucrainei, Moldovei și Georgiei – condiția UE pentru avansarea perspectivei europene. Analiză de Dionis Cenușa
- Georgia și Moldova – analiza comparată a rezilienței de stat și a riscurilor de origine rusească. Analiză de Dionis Cenușa
- Sancțiunile UE și arma energetică a Rusiei – solidaritate versus fragmentare. Analiză de Dionis Cenușă
- Moldova și candidatura pentru UE: între risipirea legitimității și necesitatea unui dialog național. Analiză de Dionis Cenușa
- Candidatura de aderare la UE: Diferențe interne și geopolitice dintre Ucraina și Moldova. Analiză de Dionis Cenușa
- Cursa pentru candidatura de aderare la UE: Cele trei scenarii pentru Ucraina, Moldova și Georgia. Analiză de Dionis Cenușa
- Autonomia energetică a UE și „criza” sancțiunilor împotriva Rusiei – între blocaje și alternative noi. Analiză de Dionis Cenușa
- Insecuritatea regională și căutarea rezilienței pentru Moldova – pe bază de asistență de la UE sau NATO? Analiză de Dionis Cenușa
- Noile tendințe în agresiunea împotriva Ucrainei, sancțiunile occidentale și arma energetică rusească. Analiză de Dionis Cenușa
- Dialogul Moldovei și Georgiei cu UE și NATO – în căutare de atenție externă și resurse pentru reziliența de stat. Analiză de Dionis Cenușa
- „Noua” agendă europeană a Moldovei, unirea cu România și separarea de regiunea transnistreană. Analiză de Dionis Cenușa
- Sancționarea Rusiei pentru salvarea Ucrainei și factorul chinez. Analiză de Dionis Cenușa
- Invazia rusă și “rivalitatea” Ucrainei, Moldovei și Georgiei pentru aderarea la UE. Analiză de Dionis Cenușa
- Criza rusească 2.0: Solicitările Ucrainei către Occident vs. noile scenarii ale Moscovei. Analiză de Dionis Cenușa
- Rolul asistenței UE în desprinderea Moldovei de Rusia. Analiză de Dionis Cenușa
- Ucrainizarea securității europene: De ce Rusia acționează acum? Analiză de Dionis Cenușa
- Top șapte prognoze pentru PaE în 2022: Testarea reformelor locale și presiunea competiției geopolitice. Analiză de Dionis Cenușa
- Bilanțul anului 2021: 5 progrese și provocări în PaE – reziliența pro-UE și noile focare de instabilitate regională. Analiză de Dionis Cenușa
- Politica externă a Moldovei – între „interconectarea” cu România și „echilibrarea” cu Rusia. Analiză de Dionis Cenușa
- Criza migranților din Belarus, slăbiciunile UE și scenariile regimului lui Lukașenko. Analiză de Dionis Cenușa
- Lecții din Moldova privind securitatea energetică a UE și monopolul rusesc. Analiză de Dionis Cenușa
- Intențiile Rusiei de a contrabalansa influența occidentală în spațiul CSI, analiză de Dionis Cenușa
- Energizarea dialogului UE-Moldova: între entuziasm geopolitic, “moment istoric” și constrângeri locale. Analiză de Dionis Cenușa
- Așteptările UE și realitatea politică din Georgia și Moldova: contradicții și riscuri. Analiză de Dionis Cenușa
- Era post-Merkel și soarta est-europenilor: continuarea integrării europene și restabilirea integrității teritoriale. Analiză de Dionis Cenușa
- Resuscitarea relației Rusia-Moldova și conștientizarea vectorului european moldovenesc. Analiză de Dionis Cenușa
- Soluționarea conflictelor teritoriale în Parteneriatul Estic: În căutarea unei abordări personalizate a UE. Analiză de Dionis Cenușa
- Triunghiul “asociat” Georgia-Moldova-Ucraina: aprofundarea integrării în UE și “scutul” împotriva influenței rusești. Analiză de Dionis Cenușa
- Sancțiunile economice ale UE și vulnerabilitatea Parteneriatului Estic la precedentul creat de Belarus, Analiză de Dionis Cenușa
- Alegerile anticipate din Moldova și puterea geopolitică a diasporei. Analiză de Dionis Cenușa
- Aprofundarea diferențelor în Parteneriatul Estic și apariția “Trio-ului” pan-european. Analiză de Dionis Cenușa
- Oligarhii din Georgia, Moldova și Ucraina: între retragere, regrupare și „reeducare”. Analiză de Dionis Cenușa
- Atitudinea față de UE în Georgia, Moldova și Ucraina – între adorație și moderație, analiză de Dionis Cenușa
- Ajustarea regimului fără vize cu UE pentru est-europeni – de la pandemie spre “pașaport verde”. Analiză de Dionis Cenușa
- „Sputnik V” la frontiera UE și țintele Rusiei în Moldova. Analiză de Dionis Cenușa
- Trăsăturile “diplomației vaccinului” în Moldova: Avantajele României în fața Rusiei. Analiză de Dionis Cenușă
- Calculele UE în Ucraina, Georgia și Moldova – navigând între crize politice, reforme și „umbrele” Rusiei. Analiză de Dionis Cenușă
- Anticiparea reacției Rusiei la viitoarele sancțiuni UE: divizare, dezinformare sau destabilizare? Analiză de Dionis Cenușa
- Relația UE-Rusia în 2021 - între „pragmatism distorsionat” și „politică externă rezistentă”. Analiză de Dionis Cenușa
- Reeuropenizarea politicii externe a Moldovei și poziția UE vizavi de criza politică moldovenească. Analiză de Dionis Cenușa
- Top 8 prognoze pentru statele PaE în 2021 – între “contestare” și “reînnoire”. Analiză de Dionis Cenușă
- Bilanțul anului 2020 pentru statele PaE: 5 oportunități și 5 provocări majore. Analiză de Dionis Cenușă
- UE, “Actul Magnitsky” și țintirea autocraților din vecinătatea estică. Analiză de Dionis Cenușa
- Relația Moldova-Rusia și tranziția post-Dodon: între abordarea “inteligentă” și cea “emoțională”. Analiză de Dionis Cenușă
- Reziliența informațională lângă frontierele estice ale UE. Analiză de Dionis Cenușă
- Vecinătatea estică a UE la o nouă răscruce – între enigme electorale și crize de securitate. Analiză de Dionis Cenușa
- Moldova – alegeri prezidențiale fără „vot geopolitic”? Analiză de Dionis Cenușă
- Optica Rusiei, Chinei și UE vizavi de criza politică din Belarus – între intervenție, susținere și influență, analiză de Dionis Cenușa
- Belarus – o nouă “revoluție de catifea” în Parteneriatul Estic? Analiză de Dionis Cenușa
- „Favoriții” mecanismului de condiționalitate al UE: Georgia, Moldova sau Ucraina? Analiză de Dionis Cenușa
- Efectele acțiunilor UE în Moldova – asistența financiară și contradicțiile opoziției, analiză
- Președinția Germaniei în UE și viitorul Parteneriatului Estic: Ghidul pentru gestionarea unei realități „incomode”, analiză
- Agenda politică a UE și “nisipurile mișcătoare” din Ucraina, Moldova și Georgia. Analiză
- Condiționalitatea UE și combaterea euroscepticismului în Parteneriatul Estic, Op-Ed
- Uniunea Euroasiatică și criza sanitară: integrare lacunară și ambiții geopolitice, Op-Ed
- Solidaritatea NATO și factorul rusesc: Lecția dură a rezilienței de stat. Op-Ed
- China și Rusia - diplomație sanitară și “fragmentarea” Europei, Op-Ed
- Efectele pandemiei - între solidaritatea UE și reziliența vecinilor estici, Op-Ed
- “Guvernele căzătoare” din Moldova și Ucraina: Patru asemănări și două contraste, Op-Ed
- Integrarea europeană în vecinătatea UE: Cu sau fără „de-geopolitizare”? Op-Ed
- Efectele “macronizării” relațiilor UE-Rusia asupra vecinătății estice, Op-Ed
- Vocile „unioniste” din Moldova, migrația și integrarea europeană în Est, Op-Ed
- Imobilizarea oligarhilor în Moldova, Georgia și Ucraina: misiune (im)posibilă? Op-Ed
- Zece prognoze în 2020: Geopolitizarea oligarhiei în Moldova și apropierea UE-Rusia, Op-Ed
- Anul eurooptimismului “scurtat” în Moldova: Top 3 succese și regrese în 2019, Op-Ed
- Dialogul moldo-român: de la “ton calm” la regim de condiționalitate, Op-Ed
- Trauma perspectivei europene, vecinătatea UE și ecourile cazului moldovenesc, Op-Ed
- Dialogul UE-Moldova: Există integrare europeană după guvernul Maiei Sandu? Op-Ed
- Moldova și Serbia între extinderea UE și avansarea euroasiatică, Op-Ed
- Ajutorul macro-financiar al UE pentru Moldova: recompensă obiectivă sau stimulent politic?, OP-ED
- Rusia, UE și refacerea conviețuirii geopolitice pe linia Kiev-Chișinău-Tbilisi, Op-Ed
- Guvernul reformelor din Moldova și “creditul de încredere” al UE, Op-Ed
- Politica externă “echilibrată” a Moldovei, axa Paris-Moscova și dosarul ucrainean, Op-Ed
- Fragilitatea guvernării de la Chișinău și agenda europeană până în 2020, OP-ED
- Deblocarea asistenței europene pentru Moldova: cu sau fără condiționalitate? Op-Ed
- „Primăvara anti-oligarhică” sau iluzii temporare în Moldova, Ucraina și Georgia, Op-Ed
- Cedarea regimului oligarhic, relansarea integrării europene în Moldova și agenda Rusiei, OP-ED
- Criza politică din Moldova: Depășirea complexului geopolitic și înfruntarea „statului capturat”, OP-ED
- Vitezele politice din Moldova, Ucraina și Georgia: în căutarea unui „cerc virtuos”, OP-ED
- Intersecția simbolurilor geopolitice în Moldova: între trecutul sovietic și drepturile minorităților sexuale, OP-ED
- Liberalizarea vizelor în Moldova după 5 ani: slăbiciunile bunei guvernanțe și comparații ucraineano-georgiene, OP-ED
- Moldova post-electorală: între avertismentele Rusiei, absența UE și alegerile anticipate, OP-ED
- Comportamentul (geo)politic al președinților Moldovei, Georgiei și Ucrainei: între percepții și realități fluctuante, OP-ED
- Formarea coaliției post-electorale din Moldova și câștigurile Moscovei, OP-ED
- Puterea diasporei în alegerile din Moldova – între percepții și realități, OP-ED
- Atitudinile cetățenilor din Moldova, Ucraina și Georgia față de UE și paradoxurile sondajelor, OP-ED
- Zece prognoze pentru 2019: Reconfigurarea agendei europene în Moldova și criza statului de drept în UE, OP-ED
- Anul bulversărilor în integrarea europeană a Moldovei: Top 3 progrese și eșecuri în 2018, OP-ED
- Deficiențele condiționalității europene și supraviețuirea clasei politice din Moldova, OP-ED
- Avertizarea cu suspendarea regimului fără vize pentru Moldova și sinergia criticii UE, OP-ED
- Conviețuirea dificilă a societății civile cu regimurile oligarhice din Moldova și Georgia, OP-ED
- Eșecul introducerii integrării europene în Constituția Moldovei: perdanții și câștigătorii, OP-ED
- Viitorul Acordurilor de Asociere în Moldova, Ucraina și Georgia: factorul local, european și cel rusesc, OP-ED
- Oportunitățile opoziției extra-parlamentare, temerile guvernării și poziționarea față de UE, OP-ED
- Radiografia asistenței macro-financiare a UE în Moldova, Ucraina și Georgia: fruntașii și codașii, OP-ED
- Răcirea relațiilor UE-Moldova până la un nou test electoral, OP-ED
- Protestele anti-guvernamentale, stratagemele guvernării și agenda europeană a Moldovei, OP-ED
- Discrepanțele Chișinăului cu UE și intenția de valorificare a factorului rusesc, OP-ED
- Cazul Moldovei – un precedent periculos sau nu pentru relația UE cu Ucraina și Georgia? OP-ED
- Impactul rezoluției PE: de la o criză politică a guvernării la atacarea imaginii UE în Moldova, OP-ED
- Acutizarea dialogului UE-Moldova și calculele guvernării de la Chișinău, OP-ED
- Invalidarea alegerilor din Chișinău, scenariile guvernării și reacția UE, OP-ED
- Președinția României în Consiliul UE și contextul politico-energetic din Moldova, OP-ED
- Protestele sociale pe timp de integrare europeană: De ce cetățenii din Georgia protestează mai des decât cei din Moldova? OP-ED
- Impactul reapropierii dintre UE și Rusia asupra Ucrainei, Georgiei și Moldovei, OP-ED
- Multivectorialismul extern al Președintelui Dodon și incertitudinile geopolitice post-electorale, OP-ED
- Dependența energetică a Moldovei, evitarea transparenței și ignorarea datoriei pentru gazul rusesc, OP-ED
- UE și limitele „condiționalității stricte” față de Moldova, OP-ED
- Rolul și implicațiile (euro)unionismului în scrutinul din Moldova, OP-ED
- Aspirațiile europene ale Georgiei și lecțiile de învățat pentru Moldova, OP-ED
- Regenerarea regimului Putin și implicațiile pentru PaE și Moldova,OP-ED
- Scenariile (geo)politice pentru alegerile parlamentare din Moldova, OP-ED
- Moldova și UE: un dialog încâlcit în probleme vechi și așteptări noi, OP-ED
- Diagnoza oligarhiei din Moldova, Ucraina și Georgia și soluții pentru deoligarhizare, OP-ED
- Asistența UE pentru Moldova, urgentarea reformelor și supraviețuirea guvernării, OP-ED
- Integrarea europeană, importul legislației UE și soluții practice pentru conturarea beneficiilor, OP-ED
- Moldova și poziția de fruntaș al PaE – între reforme forțate și avantajul comparației regionale, OP-ED
- Lupta Moldovei contra dezinformării rusești: lacune și calcule electorale, OP-ED
- Noul mecanism de suspendare a vizelor – un instrument adițional pentru țintirea corupției din Moldova, Ucraina și Georgia, OP-ED
- Curtea Constituțională, integrarea europeană și lupta (geo)politică, OP-ED
- Președinția Bulgariei în UE și efectele asupra Moldovei, OP-ED
- Zece prognoze pentru 2018: Testarea electorală a vectorului european și renașterea forțelor pro-ruse în Moldova, OP-ED
- Natura creșterii percepției pro-europene și tentativa de “constituționalizare” a vectorului european, OP-ED
- Lupta cu propaganda rusă în Moldova, sensibilizarea SUA și contextul european, OP-ED
- Moldova și perspectiva de aderare la UE – lipsă de pregătire politică, instituțională și emoțională pe ambele părți, OP-ED
- Viitorul PaE și Moldova după Declarația de la Bruxelles – între pragmatism și realități locale, OP-ED
- Cu ce merge Parteneriatul Estic și Moldova la summitul de la Bruxelles?OP-ED
- Moderarea euroscepticismului Președintelui Dodon, comerțul Moldova-UE și resuscitarea simpatiilor proeuropene, OP-ED
- Legitimitatea guvernelor din PaE, supraviețuirea vectorului european și Moldova, OP-ED
- Multiplele viteze ale Parteneriatului Estic, societatea civilă și cazul Moldovei, OP-ED
- Rusia, naționalismul din Europa și Moldova, OP-ED
- Integrarea europeană, unionismul pro-european și defectele guvernării de la Chișinău, OP-ED
- Agendă pro-reformă în loc de blocarea asistenței macro-financiare, OP-ED
- Mandatul noului Șef al Delegației UE de la Chișinău și prima provocare majoră, OP-ED
- Misiunea UE în Vecinătatea Estică și Moldova: stimularea dezvoltării sau integrare europeană? OP-ED
- Magnetizarea Parteneriatului Estic, rolul Rusiei și implicațiile pentru Moldova, OP-ED
- Societatea civilă: agenți de influență sau sanitari ai sistemului politic. OP-ED
- Integrarea europeană în Moldova: proiect elitist sau nu? OP-ED
- Moldova la 26 de ani: între sustenabilitate și europenizare , Op-Ed
- Finalul mandatului lui Pirkka Tapiola, președintele pro-rus și oligarhul pro-european, OP-ED
- Miza Chișinăului: Asistența macrofinanciară și recunoașterea din partea UE, OP-ED
- Republica Moldova și “stabilitocrația” din vecinătatea europeană, OP-ED
- Reevaluarea Acordului de Asociere cu UE: soluție sau noi incertitudini? OP-ED
- Reacția UE la introducerea votului mixt: pragmatism sau slăbiciune, OP-ED
- Finanțarea externă a societății civile, presiunile guvernării și eurointegrarea, OP-ED
- Stimularea reformelor în Moldova, Georgia și Ucraina: condiționalități noi vs perspectiva europeană
- Președinția Estoniei în cadrul UE și implicațiile pentru Moldova
- Restabilirea livrărilor de electricitate din regiunea transnistreană și slăbiciunea factorului european, OP-ED
- Comisia de la Veneția, votul mixt și asistența europeană, OP-ED
- Rolul președintelui Dodon pentru Rusia și implicațiile pentru integrarea europeană, OP-ED
- Prioritățile Parteneriatului Estic până în 2020 și cum poate beneficia Moldova, OP-ED
- Valorile europene versus valorile tradiționale și subtextul geopolitic din Moldova, OP-ED
- Agenda europeană, societatea civilă și confruntarea cu guvernarea, OP-ED
- Trei scenarii privind soarta asistenței macro-financiare a UE pentru Moldova, OP-ED
- Stoparea asistenței europene versus votul uninominal în Moldova, OP-ED
- Cum Moldova a devenit “stat capturat”? OP-ED
- Dezastrele naturale din Moldova și oportunitățile relației cu UE, OP-ED
- Moldova după trei ani de regim fără vize cu UE și noile realități europene, OP-ED
- Poate Memorandumul cu Uniunea Euroasiatică diminua agenda europeană a Moldovei? OP-ED
- Îngrijorările ascunse ale UE și adaptabilitatea guvernării, OP-ED
- Moldova forțată să combine CSI și Uniunea Euroasiatică cu integrarea europeană, OP-ED
- Demersul pro-reformă al UE și planurile pro-rusești ale președintelui Dodon, OP-ED
- Viteze multiple în UE și în vecinătatea ei: Unde este Moldova? OP-ED
- Simpatiile pro-europene și rostul opoziției pro-UE, OP-ED
- Președinția versus guvernarea: între conviețuire politică și antagonism geopolitic, OP-ED
- Securitatea europeană și demersul Rusiei pentru o lume post-occidentală, OP-ED
- Acordul de Asociere cu UE și paradoxurile președintelui Dodon
- Dilema UE: să critice guvernarea sau să combată propaganda eurosceptică a președintelui pro-rus? OP-ED
- Dialoguri paralele între UE și Moldova și factorul ruso-euroasiatic, OP-ED
- Implementarea DCFTA în regiunea transnistreană – are loc sau nu? OP-ED
- Populismul și integrarea europeană în Moldova
- Misiune dificilă: aprofundarea europenizării și restabilirea relațiilor cu Rusia
- Parteneriatul Estic devine mai “practic”. Ce câștigă Moldova? OP-ED
- Despre „cererea de aderare” la UE şi temele de acasă ale Moldovei, OP-ED IPN
- Interconectarea energetică cu UE: Reţeta pentru diminuarea dependenţei faţă de regiunea transnistreană şi Rusia
- Tactica europenilor în raport cu Chişinăul: Reforme acum şi aici, Op-Ed
- Georgia, liberalizarea vizelor cu UE şi implicaţiile pentru Moldova
- Chişinăul accelerează reformele pentru a seduce Uniunea Europeană
- Europenii din nou la Chişinău: între dialogul cu guvernarea şi liderii protestelor
- Decodificarea poziţiei UE pe cazul Moldovei: Semnificaţia reală versus erori şi omiteri
- Criza Schengen: Afectează aceasta regimul liberalizat de vize pentru Moldova sau nu?
- Presa occidentală şi cea rusească despre protestele de la Chişinău: între dezinformare şi manipulare
- Reacţiile UE şi SUA la noile proteste anti-guvernamentale de la Chişinău
- Ideea alegerilor anticipate în Moldova: Noii pro-europeni de la Chişinău – „da”, voci de la Bruxelles – „mai bine nu”
- UE sub preşedinţia olandeză şi aluziile la Moldova
- UE în Moldova: o reţetă pentru reanimarea vectorului european în 2016