Deși a colectat mai bine de 17 mii de semnături în susținerea generalului de divizie în rezervă, Ion Costaș, pentru a candida la funcția de președinte al țării, grupul de inițiativă a stopat acest proces și nu va depune listele la Comisia Electorală Centrală. Generalul afirmă că a fost informat de către asociația obștească Centrul de protecție a drepturilor fundamentale „Sirius” despre „încălcarea flagrantă de către instituțiile statului a prevederilor constituționale referitoare la alegerea președintelui”.
„Eu nu vreau să fiu părtaș la niște abateri legale față de cerințele Constituției și legile existente la acest capitol. Nu vreau să participa mai departe și îi îndemn și pe colegii mei candidați și aspiranți la această funcție să stopeze acumularea semnăturilor. Mai departe să fie clar și răspicat pentru toată societatea că alegerile respective sunt ilegale din toate punctele de vedere. Mai departe să particip la această păcăleală și inducere în eroare a societății e un păcat și eu, ca general, ca militar, ca om, ca cetățean al Republicii Moldova, nu voi participa și îi îndemn și pe alții să nu participe”, a declarat Ion Costaș într-o conferință de presă la IPN.
Președintele Centrului de protecție a drepturilor fundamentale „Sirius”, Anatolie Petrici, a declarat că alegerile prezidențiale de anul acesta sunt numite de un Parlament care nu are nicio legitimitate. „De ce nu are nicio legitimitate? Pentru că Parlamentul Republicii Moldova, până astăzi, încă nu a adoptat o lege organică prin care să fie aprobat Codul Electoral al Republicii Moldova”, susține Anatolie Petrici.
„Curtea Constituțională (care validează alegerile), în activitatea sa, se conduce de trei acte normative, printre care și Codul Jurisdicției Constituționale. Dar acest Cod al Jurisdicției Constituționale tot este lovit de nulitate absolută, tot nu există, deoarece nici el nu a fost aprobat prin lege organică, așa cum prevede articolul 72 din Constituție”, a menționat Anatolie Petrici.
„Alegerile prezidențiale nu pot avea loc încă dintr-un motiv. Constituția Republicii Moldova poate fi modificată, completată, revizuită doar pe două căi. Prima cale – prin legi constituționale în Parlament și a doua cale – prin referendum național. Constituția, la capitolul alegerii președintelui, a fost falsificată de două ori. Prima dată a fost falsificată în anul 2000 de către însuși Parlamentul care a adoptat legea din iulie, prin care chipurile a fost revizuită Constituția”, afirmă Anatolie Petrici. Potrivit lui, a doua oară, Constituția a fost „falsificată” în 2016, atunci când Curtea Constituțională a admis o sesizare și „depășindu-și atribuțiile” a decis revenirea la alegerea directă a președintelui.
Juristul Victor Strătilă susține că în Republica Moldova este o clasă politică coruptă și iresponsabilă, care, odată ajunsă la putere, prin toate metodele încearcă să-și pună în funcții persoane loiale. Potrivit lui, nu poate o persoană cu o reputație ireproșabilă, cu o onestitate deosebită, cu verticalitate și integritate să participe în această campanie electorală. „Cu părere de rău, clasa politică, prin exponenții săi numiți în Comisia Electorală centrală, din start a dat de înțeles că partidele politice au prioritate, iar candidații independenți sunt lăsați la coadă sau chiar li se pun bețe în roate ca să nu poată participa la aceste alegeri. Este și cazul generalului Costaș”, a mai spus Victor Strătilă.
