„Genele geopolitice” ale moldovenilor: între mit și realitate, dezbateri IPN

Cetățenii moldoveni nu au și nu pot avea „gene geopolitice” în codul genetic. În același timp, aproape toată clasa politică din Republica Moldova mizează mult pe simpatiile și antipatiile geopolitice ale societății moldovenești, de regulă, dintre Est și Vest, și chiar le exploatează, le stimulează, cu destul de mult succes, o perioadă destul de mare de timp din istoria Republicii Moldova ca stat independent. Iar aceasta înseamnă că, totuși, dacă nu la nivel de gene, societatea moldovenească are ceva foarte important și foarte ponderabil la nivel de trăsături, calități, interese, ceva legat de patrimoniul cultural, eventual, în sens geopolitic. În limbaj economic aceasta ar însemna „cerere geopolitică”, care permite partidelor politice și politicienilor aparte să vină cu diferite „oferte geopolitice”, contradictorii, de multe ori. Despre aceasta au discutat participanții la dezbaterile publice cu tema: „Genele geopolitice” ale moldovenilor: între mit și realitate”, organizate de Agenția de presă IPN și Radio Moldova.

Igor Boțan, expert permanent al proiectului, a declarat că nu poate fi ignorat faptul că impactul geopolitic în Republica Moldova persistă și aceasta este un lucru firesc, pentru că atunci când se vorbește despre geopolitică se are în vedere o disciplină care ia în considerare amplasarea geografică pentru soluționarea problemelor de dezvoltare social-economică și de asigurare a securității. În opinia sa, Republica Moldova fiind o țară mică se aseamănă cu o insulă mică ce oscilează între două plăci tectonice – cea europeană și cea eurasiatică, însă ea poate fi ușor sfărâmată dacă nu încearcă să se lipească de o placă sau alta. „Cetățenii au instincte sănătoase, pentru că își doresc ca lucrurile în țară aceasta să meargă înainte și din aceste considerente ei pendulează”, a spus Igor Boțan.

Expertul a menționat că a fost perioadă de opt ani de guvernare a Partidului Comuniștilor, care a promis integrarea în Uniunea Rusia-Belarus, dar a făcut lucruri foarte importante pentru apropierea de Uniunea Europeană. „Într-un final, după opt ani, la guvernare au venit așa-zișii pro-europeni, care au dezamăgit cetățenii. Cifrele arată că atunci când guvernau comuniștii, 75% dintre cetățeni își doreau integrarea europeană, însă după ce opt ani de zile guvernează pro-europenii situația se schimbă exact în direcția opusă și acestea sunt rezultatele guvernării. Aici nu poate fi dată vina pe cetățeni care vor să-și asigure pentru familii și pentru țară o dezvoltare normală”, a spus el.

Igor Boțan a mai spus că Republica Moldova nu poate scăpa de „genele geopolitice” și în acest sens punctul de compromis a fost găsit și tatonat acum 15 ani, în 2002, reeditat acum opt ani, când Republica Moldova urma să se regăsească între cele două plăci tectonice beneficiind de acorduri de liber schimb cu UE și cu CSI: „Era nevoie de o guvernare competentă care să se folosească de avantajele geopolitice, însă lucrurile au fost deturnate”.

Deputatul Partidului Socialiștilor, Vlad Batrîncea, a declarat că după cel de al doilea război mondial geopolitica s-a transformat într-o disciplină practic politică, care reprezintă un fel de balansare politică între forțele mari ale lumii și un instrument prin care se realizează interese majore. Cât ține de intersecția Est și Vest, deputatul a menționat că este cazul de analizat prin prisma plăcii eurasiatice și euroatlantice, dar nu doar a celei europene. În opinia sa, se observă mai multe procese integraționiste mai insistente anume atlantice, pentru că europenii au o abordare mult mai inteligentă. Parlamentarul s-a referit la NATO, menționând că Republica Moldova fiind o țară pașnică și neutră, care se află la intersecția unor civilizații mari și trebuie să aibă o abordare delicată, cineva încearcă să o integreze într-o anumită direcţie.

„Într-adevăr, există aceste două politici mari în societate, care, cu părere de rău, nu au rădăcină pur națională și nu reflectă deseori interesul național economic, politic al Republicii Moldova, însă reprezintă unele formule mai largi internaționale. Implicarea Republicii Moldova într-o formulă impusă din afara țării determină deseori procesele politice interne”, a spus Vlad Batrîncea. Potrivit lui, când cineva încearcă să inducă tehnologii informaționale, cenzură, să intervină peste neutralitate, societatea se divizează între două părți. În opinia sa, Republica Moldova trebuie să-și păstreze neutralitatea, să reprezinte un pod între două civilizații și să nu permită ca cineva să-i impună o agendă geopolitică.

Președintele Partidului Liberal Democrat, Viorel Cibotaru, a menționat că în calitate de ştiinţă geopolitica astăzi este mai puțin profesată şi este asociată mai mult cu termeni ca populism, partide politice care trec printr-o criză, manipulare a opiniei publice prin informații plasate în context greșit, dar și altele. În opinia sa, în prezent, în mare parte, preocupările partidelor nu sunt axate pe formularea unor soluții pentru problemele stringente, însă se axează mai mult pe termeni geopolitici. În viziunea sa, este vorba mai mult despre o pistă publicistică, decât academică și reală.

Viorel Cibotaru a mai spus că, în mare parte, alegătorii fie de stânga, fie de dreapta, se orientează pe probleme locale. Elitele, însă încearcă să soluționeze aceste probleme, dar în context geopolitic. Potrivit lui, la modul ideal, ar fi cazul să fie aplicate modalități de a vorbi cu oameni fără noțiuni de vectori Vest - Est, pentru ca să se reușească apropierea de realităţi și evitarea manipulării și a populismului.

Irina Caunenco, doctor în psihologie de la Institutul Patrimoniului Cultural al Academiei de Științe a Moldovei, a spus că atunci când se atestă un interes manifesta de societate, specialiștii încearcă să înțeleagă ce îl alimentează și care sunt motivele care îl generează. Or, cetățenii au o necesitate neîmplinită și cerințea vitală de a-și croi un tablou stabil al vieții. Însă acest lucru este practic imposibil, pentru că nu doar în Republica Moldova, dar și în întreg spațiul ex-sovietic, de foarte mult timp, persistă un context psiho-social legat de instabilitate, variații și dificultate. În opinia sa, în acest sens geopolitica este o resursă puternică ce ajută la înțelegerea situației actuale.

Doctorul în psihologie a menționat că în societate mai persistă necesitatea persoanei de a se simţi în calitate de subiect al acțiunii. Deseori se spune că se manipulează cu cetățenii, însă Irina Caunenco consideră că motivul ţine de faptul că într-un ritm accelerat crește competiția politică, iar conştiinţa omului se schimbă mai lent. Un alt factor ține de migrația muncii, Republica Moldova fiind în acest sens un donator activ. Oamenii analizează ce relații are statul său cu țară din Est sau Vest și aici este vorba despre aspecte practice. Totodată, oamenii sunt în căutarea unui model de echitate și aceasta la fel trezește interesul pentru geopolitică.

Angela Colațchi, conferențiar la Catedra Științe politice și administrative, Universitatea de Stat din Moldova, susține că pe alocuri se atestă o lipsă de comunicare între cei trei subiecți – promotorii orientării estice și cei ai orientării vestice, între ei, dar şi cu societatea. „În prezent suntem martori ai unei comunicări ineficiente și, din păcate, se creează impresia că existe mai multe lumi paralele. Potrivit conferențiarei, este un mit că această divizare între Est și Vest este recentă, or și Imperiul Roman s-a divizat în partea estică și vestică, iar strămoșii noștri erau la limita celor două. Angela Colațchi a menționat că genele geopolitice nu pot fi în realitate, dar mentalitatea colectivă a moldovenilor din secolul XXI întruchipează trăsături ale caracterului național moștenite de la oamenii care au conviețuit aici pe parcursul secolelor.

Angela Colațchi a declarat că în Republica Moldova se întâlnesc două lumi – occidentală și asiatică și în orice moldovean există şi una și alta. „Atunci când ne punem întrebarea, de ce reformele se realizează atât de greu, trebuie să ţinem cont de existenţa celor două lumi. Lumea vestică spune: „existăm noi, pentru că exist eu”, iar mentalitatea estică spune: „exist eu, pentru că existăm noi”. Diferența constă în cine este pus pe primul plan – personalitatea cu interesele sale și atunci comunitatea se va subordona, ori personalitatea cu interesele sale este pe planul doi. În Republica Moldova mentalitatea occidentală e bazată pe valoarea în sine a proprietății private, după care au rost și celelalte valori – drepturile omului, libertatea de exprimare etc. Sau, dacă proprietatea privată nu este valoare pentru cetățean, atunci lucrurile legate de drepturi nu sunt vitale. În prezent, suntem o societate în tranziție – de la o societate care nu era fondată pe proprietate și mergem spre altă societate, care depinde de factorul uman și, de aceea procesul este de lungă durată” a spus Angela Colaţchi.

Dezbaterile publice „Genele geopolitice” ale moldovenilor: între mit și realitate”, constituie ediția a 73-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, desfășurat cu susținerea Fundației germane Hanns Seidel.

  • igor botan despre geopolitica.mp3
  •     0
  • angela colatchi despre geopolitica.mp3
  •     0
  • irina caunenco despre societate si geopolitica.mp3
  •     0
  • viorel cibotari despre geopolitica.mp3
  •     0
  • vlad batrincea despre geopolitica.mp3
  •     0

Dvs. folosiți o componentă de ADS Blocker.
IPN e menținut din publicitate.
Susțineți presa liberă!
Unele funcționalități pot fi blocate, vă rugăm să dezactivați componenta de ADS Blocker.
Mulțumim pentru înțelegere!
Echipa IPN.