După ce majoritatea țărilor din UE și-au redus dependența de gazul rusesc, în urma invaziei Rusiei în Ucraina, doar Republica Moldova, alături de Austria, Slovacia, Italia, Ungaria, Croația și Slovenia continuă relația cu Gazprom, transmite IPN cu referință la Reuters, care explică ce va fi după ce Ucraina nu va mai prelungi acordul de tranzit al gazelor rusești către Europa, care se încheie la sfârșitul acestui an.
Ucraina nu mai importă gaze direct din Rusia din 2015, dar menține nivelurile de presiune atât pentru aprovizionarea europeană, cât și pentru cea internă. Volumele de tranzit au scăzut cu 28,5% în 2023, potrivit operatorului de gazoducte din Ucraina, scrie Reuters.
Țara vecină are experiență în gestionarea întreruperilor de tranzit, cum ar fi cele din 2006 și 2009, și a testat sistemul conductelor de gaze pentru a se asigura că poate funcționa în cazul în care încetează furnizarea din Rusia. Oficialii ucraineni din domeniul energiei și surse din industrie au declarat, în repetate rânduri, că nu există nicio amenințare pentru Ucraina prin oprirea tranzitului, compresoarele ucrainene ar putea pompa gazul din instalațiile de depozitare din vest către est.
Potrivit ministrului energiei al Republicii Moldova, Victor Parlicov, după multiplele crize energetice gestionate de Rusia, Republica Moldova nu mai depinde de gazul livrat de Gazprom. El a declarat recent la un post de televiziune că perioada când în Republica Moldova exista un singur furnizor de gaz a apus, iar odată cu apariția pe piață a mai multor furnizori, prețurile vor deveni competitive, iar consumatorii vor beneficia de cel mai bun tarif.
În schimb, zona separatistă din stânga Nistrului, care acum își datorează existența doar gazului rusesc neplătit, riscă un colaps. La Chișinău nu se dorește așa ceva. Mai mult, există voință politică de a menține stabilitatea în regiunea transnistreană și „noi nu vom obstrucționa furnizarea de gaze de către „֦Gazprom”, chiar și după expirarea contractului cu Ucraina privind tranzitul gazelor naturale rusești”, a afirmat ministrul energiei cu altă ocazie. „Însă sunt necesare soluții alternative, dacă nu se vor putea transporta gaze pe ruta tradițională dinspre est direct în regiunea transnistreană. Din punct de vedere tehnic, este posibilă livrarea gazelor naturale către regiunea transnistreană prin intermediul rutei „Turkish Stream” și apoi prin ruta Transbalcanică în regim revers fizic”, a afirmat Victor Parlicov.
În aceste condiții, Rusia ar putea pierde aproximativ 4,5 miliarde de dolari pe an, dacă exporturile europene în 2025 se vor face la limita unui preț mediu de 320 de dolari pentru 1000 metri cubi de gaze. În prezent, tranzitul zilnic de gaze prin Ucraina se ridică la peste 40 de milioane de metri cubi, potrivit datelor Gazprom, citate de Reuters.
