Asociația Istoricilor din R. Moldova “A. Moșanu” (AIRM), în colaborare cu OVH - Studio, Moldova-Film, ș.a., a organizat un panel despre impactul crimelor totalitarismului comunist asupra destinului basarabenilor. În finalul discuției, participanții au vizionat documentarul “Siberia din oase”, realizat de regizoarea Leontina Vatamanu-Mărgineanu.
Manifestarea de comemorare a victimelor comunismului, prilejuită de trista aniversare a celui de-al doilea val de deportări, (6 iulie,1949), a întrunit istorici, cineaști, preoți, muzicieni, foști deportați, actori, spectatori dornici de a viziona filmul “Siberia din oase”. Pelicula, apreciată drept o strălucită realizare artistică și documentară atât la noi, cât și peste hotare, relatează veridic despre drama basarabenilor, văzută prin ochii unor deportați, copiii de atunci.
Asociația Istoricilor din R. Moldova “A. Moșanu” a remarcat aportul pentru promovarea memoriei și a istoriei neamului, oferindu-le câte o diplomă de merit regizoarei Leontina Vatamanu, producătorului Virgiliu Mărgineanu și regizoarei Violeta Gorgos (realizatoarea documentarelor „Expedițiile memoriei”, ce relatează despre expedițiile în Siberia, pe urmele deportaților).
Atmosfera a fost întregită de evoluarea tinerilor vioriști de la Academia de Muzică, Teatru și Arte plastice, Anastasia Caraje și Sveatoslav Suzov, care au interpretat o piesă din repertoriul lui I.S. Bach.
Chiar în acele zile de 6,7 iulie 1949, comuniștii organizau în localitățile din RSSM adunări, prin care îi impuneau pe sătenii rămași să intre în colhozuri, menționa în cadrul evenimentului, istoricul și publicistul G. Mârzencu. El a relatat că tot în acele zile, în satele RSSM au fost înregistrate nenumărate cazuri de jafuri și delapidări, omoruri: “Doar în satul Mereni, r. Vadul lui Vodă, conform unei note a Procuraturii, au fost delapidate în acele zile de 6, 7 iulie, de către activiști, 16 căruțe, 13 junci, 3 boi de tracțiune, 51 mese, 83 covoare, etc.. Noaptea din 5 spre 6 iulie 1949 poate fi asemănată nopții de cristal, din 1938, când în Germania au fost devastate gospodăriile evreilor”. a specificat G. Mârzencu.
Istoricul a mai menționat că ulterior, câteva mii de militari care au participat la operațiunea de deportare a basarabenilor, au fost decorați la Moscova cu ordine de luptă. Istoricul a descoperit în arhive și alte date, care atestă existența în R. Moldova a mișcării de rezistență armată, formată din persoane care au reușit să evadeze în noaptea deportărilor. Printre aceștia se numără mai mulți locuitori ai satelor din raioanele Orhei, Călărași, ș.a. - Nicolae Cheptene, Afanasie Magari, Gavriil Andronache și mulți alții. Numele acestor eroi ar trebui să fie cunoscute de întreaga societate, înveșnicite prin cărți, monumente, plăci comemorative, afirmă G. Mârzencu.
Oamenii care au pierit fără vina, exterminați de comuniști, sunt cinstiți de creștini ca niște eroi, ca modele. Dar mai întâi trebuiesc cunoscuți, deoarece mulți zac în uitare, a menționat în aceeași ordine de idei preotul V. Cojocaru de la Biserica Sf. Apostoli Petru și Pavel, din cadrul Mitropoliei Basarabiei, (membru al AIRM, prezent la manifestare: “În Biserica Ortodoxă Română, eroii sunt catalogați după două criterii – eroii sfinți, care sunt incluși în sinaxare și pictați pe icoane și eroii neamului. Pe eroii sfinți îi avem ca ocrotitori, protectori spre mântuire, iar pe eroii neamului îi avem ca modele de demnitate, modele pe care trebuie sa-i recuperăm din istorie. Astăzi trăim momente în care parcă n-am avea modele. Dar în Biserică, la cele mai importante slujbe de pomenire, preotul se roagă să fie pomeniți toți eroii, ostașii, luptătorii, căzuți pe câmpurile de luptă, cei ce-au adormit în închisori, pe foamete, în deportări - pentru libertatea și pentru demnitatea noastră! Prin această formulă îi facem să fie mereu în mijlocul nostru. Iar noi, ca și creștini, ar trebui să ținem cont de această jertfă a lor, să nu-i dăm uitării!”, a spus V. Cojocaru.
Pr. Viorel Cojocaru a mai menționat că în prezent se pregătesc documentele pentru canonizarea preotului Alexandru Baltaga, membru al Sfatului Țării. Părintele A. Baltaga, fiind un promotor al românismului în Basarabia, duhovnic al majorității membrilor Sfatului Țării, a primit moarte martirică în august 1941, într-o închisoare din Kazan, a menționat invitatul.
În cadrul discursului, preotul V. Cojocaru a deplâns faptul că victimele Foametei organizate din 1946-47, de la apogeul căreia s-au împlinit 75 de ani, zac până astăzi anonimi, în morminte comune, fără rugăciunile bisericești cuvenite de înmormântare.
Asociația Istoricilor din R. Moldova “A. Moșanu” anterior a făcut o adresare, în urma căreia Legislativul a adoptat o lege de a comemora victimele Foametei organizate în ultima sâmbătă a lunii aprilie și de a-i include în lista celorlalte victime ale represiunilor comuniste. De asemenea, AIRM pledează pentru stabilirea identității acestor persoane, includerea lor într-o carte a Memoriei, înălțarea unui monument în capitală, etc, a menționat președintele Asociației, A. Petrencu.
Manifestarea face parte dintr-un proiect mai amplu al AIRM “A. Moșanu”, în cadrul căruia, în diferite localități ale republicii, au loc activități de comemorare a victimelor regimului comunist.
*******
DISCLAIMER: Autorii comunicatelor – nu agenția de presă IPN – poartă responsabilitate exclusivă pentru corectitudinea și esența conținutului comunicatului, prezentat spre publicare și/sau distribuire.
__150x100.jpg)
