Cu ocazia aniversării a 68-a de la primul val de deportări staliniste, sâmbătă, 13 iunie, în scuarul Gării Feroviare din Chişinău s-au adunat zeci de represaţi, copii şi nepoţii lor, pentru a-şi comemora părinţii şi buneii, transmite Info-Prim Neo. „Anul 1941 a fost pentru familia mea unul de doliu”, spune Valentina Sturza, preşedintele Asociaţiei foştilor deportaţi şi deţinuţi politici din Moldova. „La mijloc de noapte am fost ridicaţi şi duşi la Tiraspol, iar apoi despărţiţi de tatăl şi trimişi în Kazahstan. Tatăl, după cum am aflat mai târziu, a fost dus în regiunea Sverdlovsk într-un gulag. Am pierdut atunci totul: familia, averea, demnitatea, ţara. Am fost numiţi duşmani ai poporului pentru simplu motiv că am fost intelectuali, profesori, primari. Cu părere de rău, atitudinea comuniştilor faţă de noi a rămas aceeaşi. Şi astăzi suntem numiţi duşmani ai poporului, ai neamului, dar pentru că vorbim limba română, ne considerăm basarabeni”, susţine Valentina Sturza. Deputatul PLDM, Vladimir Hotineanu, prezent la eveniment, s-a născut în deportare, la 1 octombrie 1950, în Kazahstan. „Sunt victima represiunilor staliniste. Tatăl meu a fost primar şi n-a vrut decât să înveţe copii carte, dar a fost pedepsit pentru aceasta cu moartea”, spune parlamentarul. „Peste ani, m-am reîntors în locul unde m-am născut şi n-am găsit nici crucile din fostul cimitir al deportaţilor. Generaţia tânără este obligată să păstreze memoria basarabenilor represaţi, fiindcă actuala guvernare nu o va face. Ieri în şedinţa Parlamentului am propus să comemorăm victimele represiilor staliniste cu un minut de reculegere şi numai opoziţia şi corpusul diplomatic au făcut-o. Comuniştii au refuzat să se ridice în picioare. Această poziţie a guvernării vorbeşte de la sine”, a mai spus Vladimir Hotineanu. Şi primarul capitalei, Dorin Chirtoacă, a adus un omagiu victimelor deportărilor. El a confirmat intenţia autorităţilor publice locale de a ridica în scuarul Gării Feroviare un monument în memoria represiunilor comuniste. Bani în aceste scopuri sunt deja planificaţi în buget, iar concursul pentru desemnarea celui mai bun proiect va fi finalizat zilele acestea. „Rămâne doar Consiliul municipal Chişinău să aprobe proiectul şi lucrările vor demara”, a spus primarul. În cadrul manifestării de comemorare au fost abordate diverse probleme ale deportaţilor, printre care reîntoarcerea apartamentelor, compensaţiile la serviciile comunale, care au fost anulate recent şi altele. Anul curent, la 13 iunie, se împlinesc 68 de ani de la deportările din 1941, când peste 20 de mii de persoane au fost ridicate de la casele lor. Pe 6 iulie se împlinesc 60 de ani de la cel de-al doilea val de deportări, când numărul celor deportaţi a fost de peste 40 de mii.