Pe parcursul anului 2018, jurnaliștii din Republica Moldova, în special reprezentanții presei independente, au activat în condiții de insecuritate. Intimidările și amenințările au devenit mai frecvente pe fundalul lipsei aproape în totalitate a reacțiilor eficiente din partea autorităților de stat. Accesul la informație s-a înrăutățit, lucru cel mai probabil legat de campania electorală. În Republica Moldova a mai rămas totuși și jurnalism independent, chiar dacă foarte puțin. Opiniile au fost exprimate în cadrul celei de-a patra ediții a Forumului Mass-Media 2018, care a început joi, 29 noiembrie, la Chișinău.
Potrivit Vioricăi Zaharia, președinta Consiliului de Presă din Moldova (CP), în domeniul mass-media în acest an au avut loc mai mult evenimente care mai degrabă au subminat libertatea acesteia decât invers. Este salutabilă adoptarea, în iunie anul curent, a Concepției naționale de dezvoltare a mass-media, document care urmează să pună bazele dezvoltării unor politici din țară. Spre regret însă, alte proiecte vitale pentru media autohtonă au fost trecute pe linie moartă. „Este vorba despre două proiecte de lege care urmau să introducă anumite facilități fiscale și scutiri de taxe pentru publicațiile periodice. Cele două proiecte au fost avizate negativ de guvern, în septembrie, iar aceasta este practic egal cu anularea lor”, a spus Viorica Zaharia.
Președinta Consiliului de Presă menționează că despre un alt proiect de lege, care prevede micșorarea termenului în care funcționarii publici pot răspunde la solicitările de informație, nu se mai aude nimic. În schimb, democrații au introdus recent un alt proiect pe agenda Parlamentului, care pune noi restricții bazate pe protecția datelor cu caracter personal pentru jurnaliști, în special pentru jurnaliștii de investigație. Potrivit expertei media, viteza cu care proiectul a intrat în Parlament și a fost avizat de comisie îi face să creadă pe jurnaliști că să credem că există un interes sporit ca aceste restricții să fie adoptate anume înainte de campania electorală. „Din păcate, ne-am convins că nu există o voință reală a autorităților să schimbe situația media, ca în Moldova să existe și altă presă decât media-holdingurile puterii, care sunt bogate și corupătoare de jurnaliști”, a spus Viorica Zaharia.
Harlem Desir, reprezentantul OSCE pentru libertatea presei, a remarcat că situația în majoritatea statelor lumii este destul de preocupantă, mulți jurnaliști trebuie să lucreze în condiții dificile, cu salarii mici, sunt intimidați, amenințați, mai ales când scriu despre corupție, crimă organizată, când încearcă să facă cunoscute vocile altora, celor din opoziție. Reprezentantul OSCE spune că trebuie să se acorde o mai mare atenție prevederilor publicității comerciale, propagandei, noutăților false.
Peter Michalko, ambasadorul UE în Moldova, spune că și-ar dori să vadă progres în privința legilor cum este cea cu privire la publicitate, acces la informație și stimulentele fiscale pentru mass-media. Peter Michalko mai spune că pentru implementarea practicilor bune în presă este nevoie de un CCA eficient. UE va continua să susțină eforturile pentru a asigura o presî pluralistă independentă în țară.
Lucy Rebecca Joyce, ambasadoarea Regatului Unit a Marii Britanii și Irlandei de Nord în Republica Moldova, a punctat elemente pentru democrație funcțională: un sistem judiciar puternic, supremația legii, opoziția parlamentară puternică și mas-media activă, liberă și puternică. „Cred că un mesaj mediatic pluralist, care oferă cetățenilor o varietate de opinii și perspective, este important pentru o democrație tânără cum este Moldova. Există puțină încredere, inclusiv față de mass-media, în această perioadă a dezinformării. Încrederea trebuie creată”, a subliniat Lucy Rebecca Joyce. Potrivit ambasadoarei, se observă că transparența în Moldova este în descreștere și nu crede că este o coincidență faptul că mass-media este monopolizată în mare măsură.
Derek J. Hogan, ambasadorul Statelor Unite ale Americii, a menționat că SUA vor continua să monitorizeze cu atenție cazurile de reprimare sau intimidare a jurnaliștilor, limitările în exprimare. De asemenea, vor spori eforturile de educație mediatică pentru cetățeni să evalueze critic fluxul de informație. Ambasadorul a încurajat jurnaliștii, pe măsură ce se apropie alegerile parlamentare, să reflecte atent și obiectiv campania electorală pentru ca fiecare candidat sau partid să aibă parte de o examinare minuțioasă cuvenită.
Peste 170 de invitați: jurnaliști, experți în domeniul mass-media, diplomați, participă pe parcursul a două zile la Forumul Mass-Media 2018, la Chișinău. Provocările jurnalismului din Republica Moldova, dar și soluțiile pentru o presă liberă vor fi discutate în cadrul mai multor ateliere tematice la care vor participa experți din: Franța, Marea Britanie, România, SUA, Bulgaria, Germania, Polonia, și Letonia. Forumul Mass-media se organizează din 2015.
