Formatul de negocieri 5+2 în reglementarea transnistreană nu poate oferi soluţii pentru reglementarea conflictului transnistrean, ci doar asigură starea de îngheţ a conflictului şi nu-i permite să degenereze. Această formă de negocieri ar trebui revăzută, deoarece este ineficientă. În acelaşi timp, Ucraina, unul dintre participanţii la acest format, dă asigurări că va continua să lucreze pentru rezolvarea conflictului pe cale paşnică şi păstrând raioanele de este în componenţa Republicii Moldova. Despre aceasta au vorbit participanţii la dezbaterea cu tema: „Relaţiile moldo-ucrainene în noile condiţii geopolitice şi de securitate regională”, organizată de Agenţia de presă IPN în parteneriat cu Radio Moldova.

Ambasadorul Ucrainei la Chişinău, Serhii Pyrozhkov, a declarat că Ucraina rămâne loială obligaţiunilor sale ca membru al procesului de reglementare transnistreană şi nu se eschivează de la participarea în formatul de negocieri 5+2. Diplomatul spune că poziţia Ucrainei este cunoscută – ţara optează pentru rezolvarea acestui conflict pe cale paşnică, păstrând integritatea Republicii Moldova, dar ţinând cont de interesele populaţiei din regiunea transnistreană. Ucraina va continua să-şi facă misiunea şi va munci pentru a reglementa mai repede acest conflict, deoarece este chiar la hotarul său, având 452 de km de graniţă comună şi este o problemă chiar a securităţii regionale.

„De exemplu, în anul 1992, când era conflict armat, graniţa a fost trecută de circa 100 de mii de locuitori din regiunea transnistreană, iar Ucraina nu era pregătită să primească un număr atât de mare de refugiaţi. Toate aceste elemente ne spun că Ucraina este cel mai interesat membru al formatului 5+2 de a reglementa cât mai repede acest conflict”, a subliniat Serhii Pyrozhkov.

Preşedintele Institutului de Analiză şi Consultanţă Politică „Politicon”, Anatol Ţăranu, spune că formatul 5+2 nu este unul fundamental în rezolvarea conflictului transnistrean. „Nu cred că în cadrul acestui format va putea fi găsită soluţia pentru conflict. Formatul 5+2 permite menţinerea într-o fază îngheţată a acestui conflict, e bine deoarece nu permite trecerea acestuia în unul fierbinte. Nu putem conta că acest mecanism va găsi anumite soluţii pentru conflict. Deja trebuie să căutăm alte soluţii”, a subliniat expertul.

Anatol Ţăranu a accentuat că în calitate de mediatori în acest format avem 2 state care practic sunt în stare de război – Ucraina şi Rusia. „Mai mult chiar, calitatea de garant în acest format îl are un stat care a încălcat flagrant obligaţiunile sale faţă de independenţa şi statalitatea altui stat, stabilite printr-un important memorandum internaţional, care tot face parte din acelaşi format. Cum poate avea Republica Moldova avea încredere că acel stat îşi va respecta obligaţiile? Din acest punct de vedere formatul 5+2 are nevoie de o reconstrucţie fundamentală sau chiar de schimbarea acestuia prin alt format mai efectiv”, a opinat expertul.

Directorul executiv al Asociaţiei pentru Democraţie Participativă ADEPT, Igor Boţan, e de aceeaşi părere că formatul 5+2 menţine stadiul de conflict îngheţat şi e bine că această stare se află sub observaţie internaţională. „Acum a fost distrusă securitatea regională. Eu consider că problematica transnistreană trebuie să fie inclusă pe ordinea de zi atunci când puterile mari fie vor construi o nouă arhitectură a securităţii sau vor repara ceea ce s-a distrus în ultimele 6 luni. Acum ar trebui să nu avem aşteptări foarte mari de la formatul dat. Trebuie să discutăm cum să le îmbunătăţim oamenilor viaţa şi să le demonstrăm oamenilor de pe malul stâng că pe malul drept al Nistrului nu trăiesc duşmani”, a conchis expertul.

Dezbaterea cu tema: „Relaţiile moldo-ucrainene în noile condiţii geopolitice şi de securitate regională” este a 31-a ediţie din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”organizat de IPN, în parteneriat cu Radio Moldova, şi susţinut de Fundaţia germană Hanns Seidel.