„Moldova solicită ajutorul UE după ce Gazpromul reduce livrările de gaze”, titrează Financial Times, cea mai respectabilă publicație de jurnalism financiar și analize economice din lume, notează IPN.
Fostul stat sovietic cu 2,6 milioane de populație, scrie FT, este în cautarea unui acord de furnizare a gazelor prin România pentru a suplini cantitățile lipsă și a atenua creșterea prețurilor după ce luna trecută a expirat un contract de furnizare a gazelor.
Oficialii moldoveni nu sunt de acord cu noile condiții ale Gazprom care solicită un preț semnificativ mai mare decât până în prezent. Livrările în Moldova au scăzut cu aproximativ o treime, în timp ce prețurile au crescut de la 550 dolari pentru o mie de metri cubi luna trecută la 790 dolari luna aceasta - de aproape cinci ori mai mult decât media plătită de țară anul trecut.
Prețurile „nu sunt justificate și nu sunt realiste pentru Moldova”, a declarat luni vicepremierul Andrei Spînu. El a spus că Moldova negociază cu Gazprom un nou contract, dar explorează și „modalități alternative de furnizare a gazului” din Rusia, România, Ucraina și alte țări ale UE.
Ziarul dă de înțeles că problemele se datorează faptului că „Moldova, prinsă într-o luptă pentru influență între Moscova și Occident, a ales anul trecut un președinte pro-UE, iar partidul Maiei Sandu a obținut o victorie sigură la alegerile parlamentare din iulie curent. Pentru a-și confirma supozițiile, FT face referință la serviciul de informații de piață ICIS (Independent Commodity Intelligence Services), o companie internațioanlă de expertiză, care atestă că „volumele de gaze sunt foarte mici pentru o companie de talia Gazprom, dar semnificative pentru Moldova. Cea mai plauzibilă explicație este că Republica Moldova are un președinte și un guvern pro-UE, iar Rusia se folosește de situație pentru a face presiuni asupra țării”, scrie FT.
Lipsa vine în timp ce Europa se luptă cu prețurile crescute la gaz, provocate de cererea puternică la nivel global și de refuzul Gazprom de a face livrări suplimentare pe piața europeană, dincolo de cele garantate prin contracte pe termen lung.
În context, FT amintește că Moldova a supraapreciat dependența sa de Moscova, inclusiv bazându-se pe o singură conductă de gaz din Rusia prin Ucraina, iar o conexiune cu România va începe să funcționeze anul acesta după ce recent au fost finalizate lucrările de construcție. De asemenea, sursa scrie că Moscova a impus în mod regulat embargouri comerciale exporturilor moldovenești, în special, vinului, în timp ce trupele rusești constituie, de facto, garanția de securitate pentru Transnistria, o formațiune statală separatistă nerecunoscută, la granița de est a țării cu Ucraina.
Referindu-se la efortul occidental de a debloca situația, publicația spune că Agenția Internațională pentru Energie consideră că Rusia ar putea trimite cu 15% mai mult gaz în Europa pentru a ajuta la scăderea prețurilor. Dar ambasadorul Rusiei la UE a declarat pentru FT că modalitatea cea bună de a evita șocurile de aprovizionare cu gaz în Europa este de a repara relațiile cu Moscova, negând totodată că Gazprom a avut vreun rol în actuala criză.
Mai mult, responsabili de la ICIS au declarat că Ucraina a propus Gazpromului capacități tehnice de a transporta gazul în Moldova. „Moldovenii afirmă pe bună dreptate că există o mulțime de posibilități pentru ca Gazpromul să le furnizeze în întregime volumele de gaze”, au afirmat experții pentru FT.
Publicația notează că a solicitat un comentariu de la Gazprom, dar gigantul energetic nu răspuns cererii.
