Politicienii ar trebui să se implice mai puțin în chestiunea predării limbii române alolingvilor, pentru că deseori fac mai rău. E părerea filologului Alexei Axan, profesor la Casa Limbii Române și autor de materiale didactice pentru alolingvi.
Vorbind în cadrul unei dezbateri IPN, Alexei Axan și-a amintit cazul unui elev de-al său, un diplomat străin, căruia prim-ministrul de atunci i-a spus că nu va ajunge să cunoască niciodată limba română, pentru că ar fi prea complicată. „I-am spus domnului diplomat să-i transmită premierului de atunci să se ocupe de problemele statului și să mă lase pe mine să fac ce știu (...) Toți studenții știu că limba română nu este dificilă, limba română este bogată în forme”, a spus profesorul. În context, el a felicitat-o pe guvernatoarea Găgăuziei, Irina Vlah, prezentă și ea la dezbatere, pentru reușitele sale în studierea limbii române și mai ales pentru faptul că și-a găsit profesorul „potrivit”.
În 2002, Casa Limbii Române lansa un program de amploare de cursuri pentru alolingvi. Însă, potrivit lui Alexei Axan, „politicienii” l-au închis doi ani mai târziu, iar instituția a trebuit să se descurce „pe căi proprii”.
În prezent, Casa Limbii Române este implicată într-un proiect municipal de predare a limbii române și instituția caută posibilități de a-l extinde. Alexei Axan speră că, într-un final, grupele vor fi „mixte”, adică vor include studenți din diferite părți ale țării, iar programul va cuprinde și vizite reciproce în localitățile din care provin studenții. „Vom învăța limba și ne vom cunoaște unii pe alții”, a rezumat intenția profesorul.
Dezbaterea intitulată „Cum funcționează limba română în calitate de instrument al armonizării relațiilor sociale în Republica Moldova? Rolul autorităților și așteptările cetățenilor în acest proces”, a reprezentat ediția a 261-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, implementat de IPN cu sprijinul Fundației Hanns Seidel.
