Doi din trei manageri din mass-media consideră transparența necesară și posibilă, dar numai unul din șase face public bugetul și alte detalii importante privind funcționarea instituției mass-media. Totodată, fiecare al șaselea manager de instituție mass-media nu consideră transparența importantă. Așa arată datele unui studiu cu privire la transparența finanțării mass-mediei din Republica Moldova, realizat de Asociația Presei Electronice (APEL) cu suportul Fundației Soros-Moldova, transmite IPN.
Potrivit președintelui Asociației Presei Electronice (APEL), Ion Bunduchi, au acceptat să participe la studiu doar nouă din 209 instituții din mass-media scrisă, 20 din 120 de instituții din mass-media audiovizuală și cinci din 69 de instituții din mass-media online.
Din 34 de instituții mass-media, 21 au spus că transparența finanțării mass-media este necesară și posibilă, șapte au spus că este necesară dar imposibilă, trei au spus că nu este necesară, că este secret comercial, doi au spus că este contraproductivă și unul a spus că trebuie să fie transparentă doar mass-media publică.
Cât ține de publicarea bugetului, șase deja îl fac public, 11 sunt gata să o facă necondiționat, nouă sunt gata condiționat, trei cred că nu este important, dar dacă toți l-ar face public, l-ar face și ei, o instituție mass-media a spus că nu este gata să facă public bugetul și altele patru că nu vor face public pentru că nu este important.
Directorul Centrului pentru Media, Date și Societate, Marius Dragomir, parte a Școlii de politici publice din cadrul Universității Central Europene, susține că modelul de abonament sau modelul de finanțare a presei prin care cititorii trebuie să se înregistreze și să plătească un abonament după care beneficiază de anumite servicii, este cel mai de succes ce ține de presa independentă în Uniunea Europeană. Populare sunt și instrumentalizarea mediei (servirea anumitor interese), finanțarea de la Guvern, finanțarea de către donatori etc.
Marius Dragomir menționează că date referitoare la performanța economică a instituțiilor mass-media există în foarte multe țări europene și, de obicei, sunt disponibile într-un loc unde se adună datele de la toate companiile, nu doar mass-media. Deși se poate de aflat care este cifra de afaceri a unei companii media, este foarte greu să înțelegi câți bani face fiecare canal al acelei companii și cifrele de afaceri defalcate în respectivele companii.
Juristul Eugeniu Rîbca, noul preşedinte al Asociației Presei Independente (API), a declarat că e nevoie de modificarea legii în vederea declarării acestor informații în calitate de informații de interes public. „Fără o asemenea modificare vom avea în continuare aceeași atitudine reticentă din partea managerilor mass-media și nu numai”. Un proiect de lege în acest sens este necesar și pentru a clarifica care informații trebuie dezvăluite din punct de vedere legal, unde sunt limitele acestor dezvăluiri.
Directoarea publicației Ziarul de Gardă, Alina Radu, d a remarcat că nu poate exista o transparență financiară clară dacă nu se cunosc proprietarii și scopurile instituției media. Din propria experiență, cunoaște că independența vine și din publicitate. Alina Radu consideră că împărțirea pieței publicitare se face pe căi obscure și crede că e necesară o mai bună comunicare între instituțiile media care apreciază transparența, să fie premiate acele redacții care fac publice sursele de venit, pentru că acum ele sunt atacate.
Petru Macovei, secretarul Consiliului de Presă, a remarcat că, dacă ar fi mai multă transparență, am afla că multe instituții media sunt, de fapt ,finanțate din surse dubioase, sunt menținute în alte scopuri decât business de media sau informarea cetățenilor. Din punctual său de vedere, spune Petru Macovei, legislația ar trebui să oblige toate instituțiile media să asigure transparența proprietății.
Alexandru Lebedev, directorul portalului Diez, susține că e foarte greu să reziști pe piața media atunci când bugetele sau actorii de pe piață sunt transparenți. Asta pentru că există presa afiliată, care face lucruri gratis, pentru a-și crește audiența, care ulterior este folosită în alte scopuri decât jurnalism. Alexandru Lebedev consideră că, dacă mass-media ar exista într-o piață în care lucrurile ar fi vizibile și transparente, platformele noi care vor apărea ar ști cum lucrurile funcționează și le-ar fi mai ușor să supraviețuiască.
Olga Bordeianu, directoare generală a „Teleradio-Moldova” consideră că Compania este una din cele mai transparente pe piața media din Moldova, toate actele sunt publicate pe site-ul web oficial al companiei. Codul Audiovizualului presupune doar o singură sursă de finanțare, de la bugetul de stat ceea, ce este insuficient. La ziua de azi, această sumă este de 44 de milioane de lei, ceea ce pune într-un punct critic furnizorul public, care nu se poate dezvolta.