Fiecare a cincea femeie angajată din Republica Moldova este supusă unor forme subtile de hărțuire sexuală, așa ca gesturi nepotrivite sau limbaj cu tentă sexuală, iar patru din 100 de femei se confruntă cu forme grave de hărțuire. 20% dintre femeile agresate s-au confruntat cu amenințări sau solicitări de a întreține relații sexuale din partea profesorului, în instituțiile de învățământ. Cifrele sunt parte a unui studiu realizat în 2016 și au fost prezentate, astăzi, într-o conferință de presă la IPN, de către Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare și Consiliul Național al Tineretului din Moldova.
Datele arată că femeile angajate se confruntă frecvent cu comportamente abuzive: 21% dintre ele s-au confruntat cu forme subtile de manifestare a hărțuirii sexuale, aproximativ 13,5% au menționat că au fost atinse într-un mod nepotrivit, iar 6,7% au declarat că li s-au propus relații sexuale pentru anumite recompense sau favoruri. În sistemul de învățământ fenomenul hărțuirii sexuale este exprimat prin forme extrem de grave, ca amenințări sau cerința profesorului de a întreține relații sexuale pentru anumite avantaje. Alarmant, potrivit activiștilor, este faptul că doar 15% dintre femeile hărțuite au anunțat despre acest lucru.
În sistemul de învățământ există lacune atât în cadrul legislativ național, cât și în documentele și practicile interne ale instituțiilor de învățământ, menționează Alina Andronache, activistă civică, militantă pentru egalitatea de gen. Potrivit activistei, Codul Educației nu obligă expres instituțiile de învățământ să adopte proceduri interne de prevenire și combatere a hărțuirii sexuale. Totodată, Cartele Universitare și Codurile de Etică Universitară nu definesc sau definesc superficial hărțuirea sexuală și, respectiv, nu prevăd mecanisme și măsuri de prevenire și combatere a fenomenului. „Codul Educației nu conține nicio prevedere referitoare la interzicerea hărțuirii sexuale. Codul de etică conține o singură frază prin care se interzice hărțuirea sexuală, însă acest document nu conține un mecanism în cazul unei hărțuiri, unde ar trebui să raporteze victima, ce ar trebui să facă și cine ar trebui să facă aceste intervenții”, a spus Alina Andronache.
Natalia Covrig, analist de politici publice în cadrul Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare, s-a referit la practica internațională de prevenire și combatere a hărțuirii sexuale în instituțiile de învățământ. În marea majoritate a statelor, codurile educație interzic expres hărțuirea sexuală. „Codurile educației din aceste state obligă instituțiile de învățământ să adopte politici pentru prevenirea hărțuirii sexuale, astfel că fiecare instituție de învățământ are adoptat un regulament intern de combatere a hărțuirii sexuale. Aceste regulamente conțin măsuri care se iau în cazul unei hărțuiri sexuale: unde să se adreseze elevii, studenții, care sunt organele competente în soluționarea problemei, care sunt sancțiunile”, a menționat Natalia Covrig.
Dumitru Sliusarenco, avocat Promo-LEX, a menționat că fenomenul hărțuirii sexuale este puțin înțeles în societate. Problema este că și cei care ar trebui să lupte cu acest fenomen cunosc prea puțin despre hărțuirea sexuală. „Stereotipurile și prejudecățile care există în societate influențează atât victimele, cât și pe cei care ar trebui să intreprindă măsuri. Victimele ezită să depună plângeri, temându-se să nu fie blamate. Acestea se tem de afectarea imaginii proprii în comunitate. De multe ori cei care ar trebui să investigheze hărțuirea sexuală nu iau în serios plângerile care vin de la femei, acestea uneori sunt luate în derâdere”, a spus avocatul Promo-LEX.
Potrivit lui Dumitru Sliusarenco, este important ca în cazul unei hărțuiri sexuale este ca victima să cunoască cum să acționeze. Și anume, să se opună rezistență și să atenționeze agresorul că acest tip de comportament este unul nedorit. De asemenea, este important să găsească o persoană în care are încredere și să-i spună despre această problemă. Victima ar fi bine să recurgă la diferite mijloace de probare: martori, înregistrări audio, video, mesaje, conversații care ulterior să poată demonstra că a existat această hărțuire sexuală. Avocatul a îndemnat persoanele care s-au confruntat cu hărțuire sexuală să se adreseze Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității, de asemenea se pot adresa la poliție și la procuratură.
Roman Banari, vicepreședintele CNTM, a menționat că, pentru a combate fenomenul hărțuirii sexuale în școli și universități, este necesar ca consiliile de elevi și asociațiile de studenți să fie abilitate cu dreptul la confidență în raportarea cazurilor de hărțuire sexuală. De asemenea, este necesară pregătirea acestora în identificarea și raportarea cazurilor de hărțuire sexuală.
