Fenomenul corupției și a comportamentelor lipsite de integritate în sistemul educațional afectează dreptul la educație și crește nivelul de toleranță la corupție în societate. Elevii, fiind zilnic în contact cu reprezentanții instituțiilor de învățământ, observă și asimilează modele de comportament lipsit de integritate, dacă astfel de situații persistă în instituțiile de învățământ. Cea mai mare parte a cazurilor de corupție nu se reclamă din frica de răzbunare asupra copiilor și elevilor. Acestea sunt rezultatele Studiului „Cartografierea riscurilor de corupție în sectorul educației”, realizat de către Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă.
Potrivit studiului, 41% de părinți n-ar achita nimic dacă n-ar fi puși de cineva să facă acest lucru, nu ar participa în colectări de fonduri, acte de corupție din sistemul educațional. „Aceasta trebuie să ne pună foarte mult în gardă, fiindcă noi avem 41% care n-ar participa la acest fenomen, dar pentru a nu-și expune copiii la risc sau a nu deveni persoane indezirabile în mediul educațional ei participă”, a spus Ala Revenco, director executiv al Asociației „Părinți Solidari”, în cadrul conferinței „Prevenirea și diminuarea corupției în sistemul de învățământ din Republica Moldova. Propuneri pentru noua strategie anticorupție”.
Avocatul Cristina Ciubotaru, expert anticorupție, a menționat că atunci când se vorbește despre plăți informale, este o importanță de gradul zero de a scoate copilul din ecuația banilor. „Copiii nu au voie să ia bani de la părinți și să-i dea în mediul academic cuiva. Atunci când copilul știe că a luat banii de la mama, de la tata și i-a dat profesorului, directorului, Asociației de părinți, unui coleg de clasă care adună banii, până la universitate el deja cunoaște cum se adună banii, cum se împart, ce avantaje ai dacă îi ții o săptămână și îi dai mai târziu. Aceștia sunt viitorii escroci. Și ei nu ar fi vrut să fie așa dacă nu i-ar fi implicați de maturii”, a explicat avocatul.
„Dacă mergi și achiți o mită pentru ca copilul tău să fie înrolat într-o anumită grădiniță sau școală, aceasta este un semn că este nevoie de noi modele de comportament, obiceiuri. Dar acestea vor funcționa numai atunci când vom avea persoane care vor fi niște modele de rol care vor încerca să pună capăt acestui cerc vicios”, a afirmat Janine Baudach, manager de proiect și reprezentantul GIZ Moldova.
Mihaela Gherasim, specialist în comunicare, a subliniat că fenomenul corupției în sistemul educațional, în majoritatea formelor în care se manifestă, face parte din „corupție mică, dar frecvent întâlnită” care influențează cetățenii, aceștia pierzând încrederea în instituțiile statului, în democrație și meritocrație și creează stereotipuri precum că orice angajat în sistemul public este o persoană predispusă către act de corupție.
Realizarea campaniilor de informare în domeniul integrității, creșterea gradului de educație, dar și digitalizarea sistemului educațional sunt câteva dintre soluțiile propuse pentru prevenirea corupției în învățământ. Recomandările formulate în cadrul conferinței au fost transmise instituțiilor de stat abilitate pentru realizarea actelor strategice în domeniu.
Evenimentul a fost organizat în cadrul proiectului „Consolidarea Statului de Drept și a Mecanismelor Anticorupție în Republica Moldova”, implementat de Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ) cu finanțarea Uniunii Europene și a Ministerului Federal German pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (BMZ).
