Vulnerabilitatea femeilor de la sate rămâne a fi actuală în Republica Moldova. Accesul la serviciile medicale pentru femeile din mediul rural este mai redus în comparaţie cu situaţia femeilor urbane, iar peste 19% dintre femeile rurale își apreciază starea de sănătate ca fiind rea sau foarte rea. Datele se conţin în Profilul femeilor din mediul rural – un studiu elaborat de UN Women Moldove și Biroul Național de Statistică, transmite IPN.
Femeile de la sate suferă de aproape două ori mai des decât cele de la orașe de boli cronice, care necesită tratament continuu, precum boli osteo-articulare, ale sistemului nervos sau tumori. Concomitent, aproape 35% dintre femeile rurale au renunțat la vizita la medic din insuficiență de bani sau lipsa poliței de asigurare.
Cu toate că natalitatea este mai mare în mediul rural, populația satelor este în declin preponderent din motivul părăsirii acestora de către persoanele în vârsta aptă de muncă, în special de peste 25 ani. Migrația în afara țării, cumulată cu concentrarea persoanelor tinere instruite în orașe, aprofundează declinul demografic al satelor, iar ponderea deosebit de mică a femeilor instruite din mediul rural în raport cu a celor din orașe confirmă această afirmație.
Vârsta medie a femeii în mediul rural este de 39 de ani. La 100 de femei în vârstă aptă de muncă revin 70 de femei în etate. Mai puțin de jumătate dintre femeile de 15 ani și peste au studii superioare, medii de specialitate sau secundar profesionale.
Cele mai afectate de sărăcie în mediul rural sunt femeile care trăiesc preponderent din pensie, cele fără studii primare și gimnaziale. Din 10 femei ocupate în mediul rural, cinci muncesc în agricultură, trei în administrație publică, sănătate, educație, una în industrie și alta în servicii.
Lipsa accesului la infrastructură, în particular la apeduct și sisteme de canalizare, rămâne a fi o provocare pentru localitățile rurale, iar aceasta în special afectează femeile de la sate, care duc povara principală a gospodăriei casnice. Un accent special trebuie să fie pus pe susținerea abilitării și emancipării femeilor rurale, măsuri care ar fi bazate nu doar pe oferire de informații și consolidare de cunoștințe, dar și pe crearea condițiilor de acces la resursele financiare – recomandă autorii studiului.
