Acum câteva zile, războiul ruso-ucrainean a intrat într-o fază nouă, și mai periculoasă decât până acum, inclusiv pentru Republica Moldova. De ce se poate face această concluzie, ce se poate și trebuie de întreprins pentru a abate sau a diminua riscurile legate de escaladarea situației au discutat participanții la dezbaterea publică „Faza nouă a războiului ruso-ucrainean, noile pericole și soluții pentru securitatea regiunii și a Republicii Moldova”, organizată de Agenția de presă IPN.
Igor Boțan, expertul permanent al proiectului, a declarat că despre războiul Rusiei împotriva Ucrainei există o opinie practic general acceptată, care vorbește despre o agresiune militară rusească. Acest lucru este confirmat prin documente oficiale adoptate de cel mai înalt for în cadrul Națiunilor Unite. Potrivit expertului, după ce în dimineața zilei de 24 februarie 2022 Rusia a invadat Ucraina, a fost convocată o reuniune de urgență a Consiliului de Securitate al ONU. În aceeași zi, secretarul general al ONU i-a cerut Rusiei să oprească ostilitățile din Ucraina și să retragă trupele de pe teritoriul acesteia. A doua zi a fost convocată ședința Consiliului de Securitate la care s-a propus spre adoptare o Rezoluție de condamnare a acțiunilor Rusiei și încetare imediată a așa-zisei operațiunii militare împotriva Ucrainei. Însă, Rusia, în calitate de membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU, a respins adoptarea acestei rezoluții, având drept de veto. Ulterior, s-a decis excluderea dreptului de veto, iar la o altă reuniune s-a adoptat Rezoluția „Agresiunea împotriva Ucrainei”, coautori fiind 96 de țări din 193 de membri ai ONU.
„Documentul a condamnat invadarea Ucrainei de către Rusia și a cerut retragerea completă a trupelor ruse și anularea deciziei de recunoaștere a așa-ziselor republici populare din Donețk și Lugansk, recunoscute de Federația Rusă. Pentru această rezoluție au votat 141 de state din 193 – cinci împotrivă și 35 s-au obținut. Deci 3/4 din statele lumii au condamnat agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei. Ulterior, pe 24 martie 2022 în cadrul celei de-a 11-a sesiuni speciale de urgență a Adunării Generale a fost adoptată Rezoluția „Consecințele umanitare ale agresiunii împotriva Ucrainei. 61 de țări au acționat ca și co-autori ai acestei rezoluții. Documentul a solicitat încetarea imediată a ostilităților Rusiei împotriva Ucrainei, deplângând consecințele umanitare ale acestei acțiuni. Rezoluția a fost adoptată cu 140 de voturi din 193, cinci – împotrivă și 38 de abțineri”, explică Igor Boțan. Pe 27 martie a fost votată încă o rezoluție prin care s-a confirmat integritatea teritorială a Ucrainei.
Cât despre percepția agresiunii rusești împotriva Ucrainei în Republica Moldova, spune expertul, sondajele denotă că peste 80% din cetățeni se interesează de evenimentele din statul vecin. Fiind întrebați cum apreciază comportamentul Rusiei și așa-zis operațiune militară, 34% au spus că Rusia de fapt se apără și a întreprins această acțiune ca una preventivă. Alte 43% consideră că Rusia este agresor. 24% din respondenți consideră că Rusia are dreptate în acest conflict, iar 30% au spus că Ucraina are dreptate. Totodată, 87% din intervievați susțin că războiul din Ucraina a afectat Republica Moldova din punct de vedere economic.
Deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate, Oazu Nantoi, membru al Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică, a menționat că și acțiunile anterioare au demonstrat că pentru președintele Rusiei, Vladimir Putin, este inadmisibilă existența statului ucrainean, independent și suveran. Și chiar și într-o declarație emisă în martie 2014 a fost formulată foarte clar poziția Federației Ruse. „Și anume – transformarea Ucrainei într-un pseudo stat care va fi controlat geopolitic de Federația Rusă și va fi un fel de zonă tampon între Rusia și restul lumii democratice. Și aici era absolut clar că Federația Rusă a insistat ca Ucraina să meargă pe calea „transnistrizării” acceptând acordurile de la Minsk. Când a devenit clar că Ucraina nu merge pe această cale, inclusiv făcând concluzii din calea „glorioasă” a Republicii Moldova cu pretinsa soluționare a conflictului transnistrean, a venit momentul agresiunii militare”, a notat parlamentarul.
Potrivit deputatului, încă 2014 a avut loc agresiunea împotriva Ucrainei – anexarea Crimeii și teritoriilor din regiunile Donețk și Lugansk. Însă, faza deschisă a început pe 24 februarie 2022. „Este deja absolut clar că, inițial, Federația Rusă, mai exact Vladimir Putin, se aștepta că Ucraina va cădea în două-trei zile, că poporul ucrainean o să întâmpine armata rusească cu flori, iar Zelensky va fugi din țară, iar în fruntea Ucrainei va fi poziționată vreo marionetă de tipul lui Ianukovici care va semna tot ce va dori Vladimir Putin”, a declarat Oazu Nantoi.
Deputatul PAS susține că deja pe 24 martie era evident că planul Rusiei a eșuat, statul rus declarând că nici nu a avut de gând să ocupe orașele mari din Ucraina. Ca urmare, armata rusă s-a retras din regiunile Kiev și Cernigov și a fost declarat că „eliberează așa-zisele republici Donețk și Lugansk, acesta fiind declarat scopul războiului propriu-zis”. În opinia sa, situația din Federația Rusă a degradat și întreaga societate rusească a devenit ostică a viziunilor unei singure persoane. „În Federația Rusă s-a consolidat un regim autoritar, unipersonal, statul de drept este distrus, nu există niciun fel de contrabalanță, niciun fel de pluralism de opinie, nic un fel de opoziție sau manifestație de protest, gândire liberă. Totul este înăbușit”, spune Oazu Nantoi. Potrivit lui, acum Putin a purces la escaladare, prin organizare a pretinselor referendumuri temporar ocupate și la șantaj cu utilizarea armamentului nuclear, dar și escaladarea prin mobilizarea anunțată.
Vicepreședintele Partidului Platforma Demnitate și adevăr, Chiril Moțpan, ex-președinte al Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică, a spus că astăzi lumea întreagă se află în fața unui pericol aproape iminent. „Vrem să credem că comunitatea internațională va reuși să oprească totuși aceste acțiuni demențiale ale regimului de la Kremlin. De ce se întâmplă toate acestea? După mine, regimul lui Putin este într-o fază de descompunere. Rusia nu și-a obținut din primele clipe ceea ce și-a propus din start – ocuparea Ucrainei sau cel puțin a unor regiuni, cu minime pierderi, iar comunitatea internațională, majoritatea statelor civilizate s-au opus acestui război, Kremlinul și Putin în primul rând au înțeles că nu au sorți de izbândă. Iată că în această situație ei caută noi modalități de a se impune”, opinează Chiril Moțpan.
În opinia sa, cel mai grav este că în narativul liderului de la Kremlin a apărut noțiunea de „arme nucleare”. Și aceste declarații demențiale pun în alertă întreaga lume. Chiril Moțpan afirmă că Putin își dorește patru referendumuri pentru a-și impune regimul parțial într-o parte a Ucrainei. „Presupun că este imposibil acest lucru din moment ce avem o unitate atât de puternică în jurul Ucrainei, a președintelui ucrainean, din partea instituțiilor internaționale, a liderilor principali din întreaga lume”, a notat vicepreședintele Platformei DA.
Fostul deputat a spus că Rusia a mers la o efectuează mobilizarea forțată și au loc excese ale forțelor de ordine ruse. În opinia sa, ceea ce se întâmplă acolo este ceva ieșit din comun – oamenii sunt trimiși la război cu forța în calitate de carne de tun. „Regimul de la Kremlin este în agonie. Deja se văd semne clare de gândire irațională a liderului, dar și a grupului de oameni care îl sprijină. Nu este vorba doar de Putin, deși este evident că se impune categoric, dar este vorba și despre echipa care îl reprezintă și care nu întreprinde nimic, deocamdată cel puțin, pentru a opri acest dezmăț. Poate este vorba și despre mentalitatea poporului rus, mentalitate imperială a Rusiei ca atare. Unii experți spun că în asemenea cazuri există două soluții. Una ca poporul rus să se revolte, o revoltă națională, deocamdată se observă doar câteva elemente, dar până la o revoltă de anvergură mai este. Și alta ar fi un complot militar sau o acțiune militară a elitei rusești”, a mai spus Chiril Moțpan.
Dezbaterea publică la tema „Faza nouă a războiului ruso-ucrainean, noile pericole și soluții pentru securitatea regiunii și a Republicii Moldova”, organizată de IPN, a fost ediția a 262-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.
