Extinderea gazoductului Iaşi-Ungheni către Chişinău, unde se consumă 50-60% din gazul importat în Moldova, va însemna un pas decisiv în asigurarea independenţei energetice a ţării şi va diminua substanţial dependenţa de Gazprom şi de Federaţia Rusă. Proiectul de extindere este însă ameninţat de instabilitatea politică, de mersul lent al reformelor în domeniul energetic şi de datoriile faţă de furnizorul rus. Concluziile se conţin într-un studiu elaborat de Centrul Analitic Independent Expert-Grup şi Expert-Forum (România), cu sprijinul financiar al Ambasadei Olandei la Bucureşti, transmite IPN.
Potrivit autorilor studiului, interesul autorităţilor moldoveneşti pentru diversificarea surselor de furnizare a gazelor naturale a crescut în perioada 2010-2013, odată cu aderarea la Comunitatea Energetică Europeană. Anume aceasta a şi favorizat inaugurarea gazoductului Iaşi-Ungheni, în august 2014, după o investiţie de 26,5 milioane de euro, unde circa 80% din cost a fost acoperit de partea română şi de UE. Deşi capacitatea reală de transportare a gazoductului este de 1,5 miliarde de metri cubi pe an, ceea ce ar putea acoperi integral necesităţile de consum ale Moldovei, volumul exportat din România prin această conductă, în 2015, a constituit doar 1 milion de metri cubi sau circa 1% din consumul total pe ţară, fără raioanele de est ale Moldovei.
Autorii studiului menţionează că extinderea este în special necesară prin prisma dependenţei ţării faţă de Gazprom, în condiţiile în care datoriile Moldovei pentru consumul de gaze ruseşti se ridică la 65% din PIB-ul ţării, iar gigantul rus condiţionează continuarea livrării gazelor de neaplicarea legislaţiei europene în domeniul energetic, legislaţie care ar facilita deschiderea pieţei către alţi furnizori.
În acest context, creşterea cantităţii de gaze şi respectiv asigurarea sustenabilităţii economice a acestei conducte ar putea parveni numai prin extinderea către Chişinău, unde se consumă majoritatea gazului importat în Moldova. Pentru extindere, UE ar putea aloca 10 milioane de euro, iar restul de 80 de milioane urmând a fi acoperit prin împrumuturi de la instituţiile financiare europene precum sunt BERD şi BEI.
Pentru ca extinderea să devină realitate, autorii studiului propun întreprinderea mai multor acţiuni, printre care implementarea Pachetului Energetic III, asigurarea independenţei Agenţiei Naţionale de Reglementare în Energetică. Printre propuneri se mai regăseşte şi stimularea cererii interne prin diversificarea sistemelor de furnizare, transport şi distribuţie de gaze naturale, soluţionarea problemei datoriilor istorice la MoldovaGaz şi minimizarea impactului instabilităţii politice asupra proiectului de construcţie a extinderii.