Ediții rare consacrate creației și personalității poetului Mihai Eminescu pot fi urmărite la Biblioteca Națională în cadrul unei expoziții inaugurate de Ziua Națională a Culturii. Printre lucrările expuse sunt și Manuscrisele Mihai Eminescu, volumul I și II, ediție coordonată de Eugen Simion, președintele Academiei Române, dar și „Eminescu – dorul de absolut...”, 100 de poeme dedicate efigiei eminesciene, cu prefață de academicianul Mihai Cimpoi, transmite IPN.
Directorul general al Bibliotecii Naționale, Elena Pintilei, a menționat că prin această expoziție se pun în valoare publicațiile pe care le deține biblioteca și, în special, cea mai reprezentativă operă a lui Mihai Eminescu – poemul „Luceafărulˮ, care este, în contextul întregii poezii naționale, expresia absolută, testamentară pe care o atinge gândirea poetică și filosofică a lui Mihai Eminescu. Expoziția cuprinde peste 200 de publicații din colecția generală a Bibliotecii Naționale, din colecția specială Carte veche și rară, dar și din alte colecții speciale, cum este colecția Arte și Hărți.
Evenimentul de inaugurare a cuprins și un recital de poezii eminesciene susținut de elevii clasei a II-a din Liceul „Prometeu-Prim”. Profesoara Angela Balacci a spus că este de datoria profesorilor să cultive în sufletul copiilor dragostea și respectul pentru poezia lui Mihai Eminescu. „Trebuie să altoim în sufletul lor această demnitate națională pe care ni-o transmite Eminescu, dragostea de patrie, de neam vine de la Eminescu și, dacă nu o facem noi, atunci cine? Sufletele copiilor, fiind atât de sensibile, pure, inocente, sunt gata și vibrează cu poezia lui Eminescuˮ, a menționat profesoara. Angela Balacci a mărturisit că l-a descoperit pe Eminescu mult mai târziu decât îl descoperă copiii de astăzi, ei au marele noroc să-l studieze pe Eminescu încă de la grădiniță. Copiii cu mare ardoare îl citesc, îl înțeleg, versul lui Eminescu fiind atât de dulce, atât de clar, atât de românesc și autentic, încât este imposibil să nu-l înțelegi, a mai spus profesoara Angela Balacci.
Doctorul habilitat în filologie, Ana Bantoș, a a menționat că Mihai Eminescu a străbătut pe jos întinsurile patriei, a stat de vorbă cu oameni simpli, le-a ascultat grijile, a cules folclor ca ulterior să-i dea o altă dimensiune, cum ar fi, de exemplu, poezia „Ce te legeni?ˮ, care are rădăcini folclorice.
Expoziția va fi deschisă publicului larg până pe 25 februarie.
