Exporturile moldoveneşti de struguri de masă sunt competitive doar pe segmente de piaţă cu preţuri joase
- 20.11.2009 17:42
- 573
- 3 minute(ă)
-
Deşi în ultimii ani s-au înregistrat tendinţe pozitive, în special în ce priveşte fondarea plantaţiilor noi de viţă de vie, sectorul strugurilor de masă rămâne necompetitiv, a fost menţionat în cadrul Forumului sectorului strugurilor de masă 2009.
Forumul a fost organizat vineri, 20 noiembrie, de către Asociaţia Producătorilor şi Exportatorilor de Strugurilor de Masă (APESM), cu suportul Unităţii Consolidate pentru implementarea Programelor IFAD în Moldova, transmite Info-Prim Neo.
Cauzele unei atare situaţii o constituie eficienţa joasă a producerii de struguri de masă, fragmentarea excesivă a plantaţiilor, care face imposibilă obţinerea unor cantităţi mari de struguri de calitate omogenă, ce ar corespunde cerinţelor pieţelor de export. În plus, din lista soiurilor autorizate pentru cultivare – 73 de soiuri, dintre care 35 omologate şi 38 cu titlu de testare – în condiţii de producţie în gospodăriile agricole se întâlnesc doar 3-4.
Mai bine de jumătate din suprafeţe sunt plantate cu soiul Moldova. „Acest soi e bun , dar el este solicitat mai mult în Rusia, unde preţurile sunt mici comparativ cu cele de pe pieţele europene. Dar noi vrem să pătrundem pe alte pieţe, mai profitabile”, a spus Tudor Ciobanu, preşedintele APESM.
Asociaţia propune spre discuţie o viziune strategică de dezvoltare a sectorului de producere a strugurilor de masă pentru anii 2010- 2020. Aceasta a fost elaborată de către un grup de lucru, ce a întrunit reprezentanţii producătorilor, exportatorilor, administraţiei publice, mediului academic, proiectelor de asistenţă tehnică în altor proiecte în domeniu.
Astfel, viziunea strategică, potrivit lui Igor Vatamaniuc, director executiv al APESM prevede drept factor important de dezvoltare a acestui sector orientarea exclusivă spre piaţă, spre doleanţele consumatorilor. La prima etapă pieţele de desfacere ar putea fi preponderent ţările Europei Centrale şi de Est - Polonia, Cehia, Slovacia, România, Ţările Baltice. În ce priveşte sortimentul s-a menţionat că majoritatea consumatorilor din pieţele mai profitabile vor da prioritate soiurilor fără seminţe. Perspective bune sunt pentru soiurile timpurii de struguri de masă.
Viziunea strategică indică necesitatea de a îmbunătăţi radical tehnologiile de producere a strugurilor de masă, extinderea suprafeţelor de vii irigate, implementarea sistemelor moderne de fertilizare şi protecţie, aplicarea stimulatorilor fiziologici de creştere.
Un factor important în transformarea sectorului strugurilor de masă în unul performant revine investiţiilor. Necesitatea de investiţii, dacă se presupune că în anii 2010- 2020 vor fi plantate cu struguri de masă câte 1000 ha anual, se apreciază la 2, 2 mlrd lei. Aici, luându-se în calcul şi procurarea a 40 camere de prerăcire, a echipamentului pentru ambalare şi păstrare. Se impune şi acordarea unor facilităţi pentru stimularea activităţilor de export.
Plantaţiile viticole cu soiuri de masă au o pondere de circa 15% în structura plantaţiilor viticole din Moldova. Suprafaţa viilor cu soiuri de masă în ultimii patru ani a crescut de 2 ori. Exporturile s-au majorat de la 8 mii tone în 2006, la 20 mii tone în 2008.
