De la începerea războiului ruso-ucrainean, exporturile de cereale ale Moldovei s-au redus cu 60%. Dacă înainte de război Moldova exporta în jur de 250 de mii-300 de mii de tone de cereale anual, acum se va ajunge la aproximativ 150 de mii de tone. Estimările au fost prezentate de Igor Grigoriev, președintele Asociației „Agrocereale, în cadrul unor dezbateri publice, desfășurate de Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”. Agenții economici au subliniat că e necesară crearea cheiurilor temporare, care ar putea rezolva parțial problema, pentru ca grânele să fie transportate spre porturile din România, transmite IPN.
Totodată, Igor Grigoriev a subliniat că e nevoie ca albiile râurilor Prut și Nistru să fie curățate. Ele sunt navigabile, dar nu pot permite decât trecerea barjelor, nu și a navelor mai mari, din cauza adâncimii mici a apei. Asociațiile de agricultori sunt gata să contribuie cu expertiză și cu bani pentru derularea unor astfel de programe.
Expertul în politici economice al IDIS „Viitorul”, Veaceslav Ioniță, a evidențiat că statul trebuie să se implice în rezolvarea problemei, deoarece producătorii agricoli nu au posibilitatea de a transporta nici măcar cantitatea proprie de cereale pentru export. Totodată, există și solicitări din partea agricultorilor ucraineni, care ar dori să exporte cereale prin Moldova spre România.
Ion Rotaru, reprezentantul unui agent economic din regiunea transnistreană, a declarat că pe malul stâng al Nistrului situația agricultorilor e și mai gravă, după ce administrația de la Tiraspol a interzis complet exporturile de cereale. Chiar și în condiții obișnuite, fermierii se loveau de obstacole ce țin de legislație, a spus Ion Rotaru, care a propus o eficientizare a activității Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor în ceea ce ține de obținerea certificatelor fitosanitare.
Igor Tagadiuc, reprezentant al unui alt agent economic, a subliniat că e nevoie de înființarea cheiurilor temporare, în condițiile în care portul Reni, prin care exporta cereale, funcționează la o capacitate de numai 20%, iar riscurile închiderii complete sunt mari. El a spus că autoritățile trebuie să se implice pentru a debloca situația și pentru a facilita exporturile prin România.
Eduard Bulgac, reprezentant al Asociației Patronale a Producătorilor Agricoli Ungheni, a atenționat că la Vama Sculeni așteaptă zile în șir zeci de camioane încărcate cu cereale. Totodată, Eduard Bulgac a subliniat problema elevatoarelor care aparțin Căii Ferate din Moldova, pe care CFM nici nu le folosește, nici nu le repară, dar nici nu le vinde. Acestea ar putea fi preluate, reparate și întreținute de fermieri care ar putea astfel să încarce marfa în vagoane. În acest moment, documentația respectivă există și a fost depusă, dar autoritățile nu au luat nicio decizie, a declarat Eduard Bulgac.
Directorul Căii Ferate din Moldova, Oleg Tofilat, a spus că CFM are puține vagoane, iar solicitările sunt foarte multe și a avertizat că dacă nu se găsește o soluție urgentă pentru achiziția de vagoane cerealiere, în cel mult 3-4 ani, Moldova nu va mai putea exporta grâne, pe motiv că expiră perioada de funcționare a vagoanelor folosite în prezent.
Chilat Spartac, reprezentant al Camerei de Comerț și Industrie, a menționat că în ultimii ani exportatorii au preferat camioanele, în condițiile în care transportul pe calea ferată era prea scump. El a dat ca exemplu terminalul cerealier de la Giurgiulești, unde 80% din cereale sunt transportate cu camioanele și doar 20% - pe cale ferată.
Igor Munteanu, expertul în politici publice al IDIS „Viitorul”, a spus că problemele și soluțiile propuse de mediul de afaceri se vor regăsi în recomandările pe care Agenda de Business le va prezenta autorităților.
