„Furtul miliardul va rămâne în agendă politica, socială, economică și financiară cu un impact inclusiv bugetar atâta timp cat povara respectivă este pe umerii contribuabililor și conform legii asumate în 2016 această povară este până în 2041”. Declarația aparține expertului Transparency International Moldova și ex-ministru al finanțelor Veaceslav Negruța și a fost făcut în cadrul dezbaterilor publice „De ce a reapărut în prim plan tema jafului bancar?”, organizate de Agenția de presă IPN.
Veaceslav Negruța este de părere că atâta timp cât autoritățile responsabile de investigarea cazului nu au reușit să recupereze mijloacele, inclusiv din cele sechestrate sau pe care sunt impuse mai multe blocaje deja urmare a acțiunilor procurorilor, tema va rămâne un actuală în spațiul public.
Totodată, expertul prezintă două teze legate de subiectul furtului bancar. În opinia acestuia, frauda bancară nu s-a încheiat la cele trei bănci, a continua prin asumarea de răspundere de către Guvern a legii privind transformarea banilor furați în datorie de stat, după care au urmat încercările de legalizare a ilegalităților comise anterior care trebuiau investigate și ele ca fraude. Un al doilea moment se referă la o declarație care aparține fostului premier Filip care în 2017 menționa „că 90% dintre cei care au fost vizați raportul Kroll sunt persoane absolut oneste și chiar dacă au fost enunțate acolo și au avut anumite tranzacții, nu neapărat ar trebui să fie considerate ca infractori”
Veaceslav Negruța afirmă că aceste lucruri caracterizează inacțiunea organelor care trebuiau să fie preocupate de anchetă și care au oferit timpul de care au avut parte beneficiarii furtului să șteargă urmele, inclusiv prin modificări la legislație sau o creație legislativă ulterioară.
Tot în contextul mimări investigației fraudei bancare și pentru a demonstra acest lucru, expertul Transparency International Moldova face trimitere la o ieșire publică a procurorului general, procurorului Anticorupție și șefului CNA în luna iunie a anului 2018 când a fost prezentată „un fel de strategie” privind investigarea fraudei bancare. „O simbioză de scenarii care nu aveau la bază suficiente documente și au avut scop de a crea percepția că începe investigarea fraudelor, dar, de fapt, s-a încercat de a jongla cu anumită informație care deja era prezentată de către compania Kroll Procuraturii Generale prin intermediul Băncii Naționale”.
În același timp, Veaceslav Negruța spune că ultima ieșire în spațiul public a procurorului general Alexandr Stoianoglo în care acesta a făcut trimitere la rezultatele comisei parlamentare conduse de către deputatul Alexandru Slusari, dar și la raportul Kroll se bucură de o credibilitate semnificativă.
Dezbaterile „De ce a reapărut în prim plan tema jafului bancar?” sunt ediția a 136-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, sprijinit de Fundația germană Hanns Seidel.