Compania „Teleradio-Moldova” (TRM) se conformează prea lent prevederilor legale în vigoare, iar politica editorială, realizată prin programele de ştiri şi actualităţi, nu corespunde prevederilor Codului Audiovizualului. La această concluzie au ajuns 10 ONG-uri de media şi din domeniul drepturilor omului care, sub egida Asociaţiei Presei Electronice APEL, monitorizează aplicarea în practică a prevederilor noii legislaţii audiovizuale.
În cadrul unei conferinţe de presă desfăşurată marţi, 29 mai, la Agenţia Info-Prim Neo, Corina Fusu, expert în cadrul proiectului, a declarat că TRM continuă să informeze publicul prin optica preponderent oficială asupra evenimentelor şi nu se manifestă deocamdată ca serviciu public (independent editorial şi în activitatea de creaţie), după cum prevede Codul Audiovizualului.
În particular, în urma celei de-a doua monitorizări cu durata de o săptămână (15-21 mai) a programelor de actualităţi „Radiomatinal” şi „Mesager”, s-a constatat că numărul ştirilor şi subiectelor realizate în baza unei singure surse de informare – cea oficială – este în continuare covârşitor. Persistă un număr mare de ştiri realizate în baza comunicatelor venite de la serviciile de presă ale instituţiilor statului, în care, în mod tradiţional, există un singur punct de vedere – cel oficial. Totodată, continuă practica de a determina prima ştire a ediţiei informative în funcţie de protagonist (în particular este vorba de primele persoane în stat) şi nu în funcţie de importanţa evenimentului pentru public în conformitate cu misiunea serviciului public. S-a mai constatat că ştirile, în mare, nu sunt scrise sau redactate conform rigorilor serviciului public şi deontologia profesională, iar materialele de problemă sunt realizate fără a fi investigate cauzele situaţiei şi fără a fi solicitate toate punctele de vedere ale părţilor implicate. De asemenea, selectarea şi prezentarea elogioasă a unor evenimente cu participarea actorilor oficiali atribuie subiectelor conotaţii electorale, spun experţii.
Echipa de monitorizare a mai constatat că analiza comparativă a indicatorilor atestă o uşoară evoluţie spre bine a programelor de ştiri ale TRM faţă de monitorizarea precedentă (25-31 martie). Astfel, monitorizarea curentă a atestat reducerea ştirilor şi subiectelor cu caracter laudativ, de asemenea, s-a redus numărul ştirilor şi subiectelor în care protagonişti sunt primele persoane în stat. În ansamblu, însă, schimbările sunt nesemnificative în raport cu lacunele care persistă.
Victor Panţâru, un alt expert din cadrul proiectului, a făcut o prezentare a rezultatelor monitorizării postului naţional de radio. În acest sens, el a menţionat că circa o treime din ştiri sunt părtinitoare şi au caracter laudativ. În perioada monitorizată anterior (25-31 martie), aproximativ jumătate din numărul ştirilor şi subiectelor erau părtinitoare şi laudative; numărul ştirilor şi subiectelor în care protagonişti sunt primele 3 persoane în stat s-a redus aproape în jumătate. Totodată, el a menţionat că rămâne covârşitor numărul ştirilor şi subiectelor realizate în baza unei singure surse de informare – cea oficială, fapt care trunchiază adevărul despre evenimentul, fapta, situaţia relatate; ordinea ştirilor în buletinul de ştiri este determinată de protagonistul ştirii şi nu de importanţa şi actualitatea ei etc.
În concluzie, Eugen Râbca, expert al APEL, a declarat că, spre deosebire de situaţia de la radio, la postul naţional de TV, situaţia este mult mai îngrijorătoare. Reformele decurg mai greu. Există un număr foarte mare de ştiri părtinitoare şi cu caracter laudativ, care constituie aproape 50% din numărul total de ştiri. De asemenea, trezeşte îngrijorare numărul mare de ştiri în care este prezentă conducerea de vârf, dar a menţionat că s-a produs o oarecare ameliorare în acest sens. Procesul de transformare a organului de presă al partidului de guvernământ - Compania „Teleradio-Moldova” în instituţie publică naţională a audiovizualului - este mult prea lent, a concluzionat el.
Prin proiectul „Monitorizarea implementării Codului Audiovizualului”, finanţat de Fundaţia Soros-Moldova şi implementat de 10 ONG-uri sub egida APEL, se urmăreşte instituirea unui mecanism de control public asupra modului în care este aplicată noua legislaţie audiovizuală din R. Moldova.
