Reforma judiciară în domeniul justiţiei juvenile, din vara anului trecut, s-a soldat, conform primelor estimări, cu o scădere de 30 la sută a numărului de infracţiuni comise de minori, precum şi cu modificarea sancţiunilor aplicate. Această declaraţie a fost făcută miercuri, 21 februarie, în cadrul unei conferinţe de presă de către reprezentanţii Curţii Supreme de Justiţie (CSJ), Procuraturii Generale (PG), Departamentul Instituţii Penitenciare, Institutului Reforme Penale (IRP) şi UNICEF-Moldova, transmite Info-Prim Neo. Potrivit vicepreşedintelui CSJ, Raisa Botezatu, reforma a făcut ca termenul maxim de detenţie pentru copii să fie micşorat de la 15 la 12,5 ani, iar cel de reţinere – de la 72 la 24 de ore. Totodată, micii infractori pot fi arestaţi preventiv pe un termen ce nu depăşeşte 4 luni, arestul fiind o excepţie doar pentru infracţiuni grave, iar pedeapsa se aplică în cazurile în care nu au fat rezultat pozitiv acţiunile educative. O altă prevedere care facilitează situaţia copiilor certaţi cu legea este posibilitatea împăcării cu persoana vătămată, chiar în cazurile infracţiunilor grave, care prevăd pedeapsă maximă. În acest context, organele de urmărire penală sunt obligate să înceteze urmărirea penală dacă părţile s-au împăcat. Raisa Botezatu spune că, datorită reformei, 600 de minori nu au fost închişi în penitenciare, dar îşi ispăşesc convenţional pedeapsa, iar 320 au fost condamnaţi la muncă în folosul comunităţii. Totodată, retroactivitatea legii a făcut ca minorii condamnaţi la termene mari de detenţie să aibă pedepse mai mici, iar ancheta va fi efectuată de procurori şi nu de poliţişti, ceea ce este mult mai bine pentru copii, a mai spus Raisa Botezatu. Şeful Secţiei minori şi protecţia minorilor a PG, Eugen Rusu, susţine că majoritatea copiilor delicvenţi sunt victime ale deficienţelor din familii, a neglijenţei părinţilor, a lăsării lor fără supraveghere sau abandonării pentru ani de zile cât ei se află peste hotare. La ora actuală, 35 de mii de copii din R. Moldova trăiesc fără ambii părinţi, iar 75 de mii – cu un singur părinte. Potrivit sursei citate, sarcina PG nu este de a lupta contra copiilor, ci a cauzelor care provoacă fenomenul infracţionalismului juvenil, astfel că devine o stringenţă crearea unor instituţii specializate, fiind examinată posibilitatea de a crea, în viitorul apropiat, Procuratura şi Judecătoria pentru minori. Directorul IRP, Igor Dolea, susţine că este necesară crearea unei Judecătorii care ar privi infracţionalitatea juvenilă din toate punctele de vedere ale familiei – condiţiile în care este educat copilul, divorţul părinţilor, partajarea averii etc. Totodată, sursa citată afirmă că în aceste instanţe trebuie reintrodus institutul de asesori din rândul pedagogilor, psihiatrilor. „Copiii trebuie să fie la şcoală, nu în închisoare. Modificările legislative sunt spre binele copiilor, astfel că aceste iniţiative trebuie continuate”, a declarat reprezentantul UNICEF în Moldova, Ray Virgilio. Potrivit lui Virgilio, 86 la sută din infracţiunile comise de minori sunt contra proprietăţii şi poartă un caracter economic. „Sărăcia are un impact deosebit asupra securităţii copiilor, iar soarta lor ar fi mai bună dacă familiile vulnerabile ar beneficia de suport financiar şi material”, a mai spus Virgilio. Pe parcursul anului 2006, minorii au comis 4 omoruri, 10 cazuri de vătămări corporale grave, 20 de violuri, 111 jafuri, 18 acte de tâlhărie, 1336 furturi şi 56 acte de huliganism.