Experţii susţin că în R. Moldova nu sunt create mecanisme care să contribuie la dezvoltarea presei, inclusiv de profil cultural
- 20.06.2007 07:47
- 1113
- 4 minute(ă)
-
În R. Moldova nu sunt create suficiente mecanisme eficiente, care să contribuie la dezvoltarea presei naţionale specializată în tematici culturale, nu există o lege privind susţinerea de către stat a acesteia şi nici facilităţi pentru activitatea lor, inclusiv în domeniul fiscal, consideră participanţii la mesele rotunde, desfăşurate în cadrul proiectului pilot “Viziuni de viitor: politica culturală a Moldovei de la schimbări la viabilitate”, lansat de Fundaţia Soros-Moldova în colaborare cu Fundaţia Culturala Europeana (ECF) cu sediul la Amsterdam.
Participanţii au analizat situaţia în mass-media scrisă din R. Moldova, care este parte a domeniilor de bază ale industriilor culturale, pe lângă televiziunea şi radioul, producerea şi distribuirea filmelor, editarea şi realizarea cărţilor, publicitatea, presa, meşteşugurile populare şi show-bussinesul.
Experţii din domeniu au declarat că situaţia socio-economică dificilă este unul din factorii determinanţi pentru atitudinea populaţiei faţă de mass-media tipărită, care ocupă ultimele locuri în preferinţele consumatorilor, constituind doar 0,43 la sută din toate cheltuielile făcute în anul 2005. Ei au evidenţiat mai multe motive care condiţionează faptul că numai 26 la sută din populaţie se informează din publicaţii periodice, majoritatea preferând radioul şi televiziunea.
Participanţii la mesele rotunde, în marea majoritate oameni de cultură, au ajuns la concluzia că pentru a schimba situaţia creată privind solicitarea insuficientă a publicaţiilor periodice, este necesar de modificat oferta de ediţii tipărite. Participanţii se arată contrariaţi de faptul că nu se aplică “Concepţia despre susţinerea şi stimularea de către stat a mijloacelor de informare în masă, pentru anii 1999-2003”, aprobată de Parlament. Mai mult, nu este adoptată o lege privind susţinerea de către stat a mijloacelor de informare în masă, nu sunt create condiţii echitabile pentru publicaţiile cu caracter informativ-publicistic, indiferent de forma de proprietate şi de organizarea juridică a acestora.
Moderatorul unei Mesei rotunde, Valeria Grosu, a menţionat că presa culturală este exclusa de la finanţarea de stat încă din 1994, nu dispune de o politică fiscală specifică, are numeroase dificultaţi cu difuzarea, acestea menţinându-se pe linia de plutire datorită politicii culturale şi proiectelor proprii.
Totodată, participanţii au menţionat că nu sunt create suficiente mecanisme, care să contribuie la dezvoltarea presei naţionale şi nu există facilităţi pentru mijloacele de informare în masă, inclusiv în domeniul fiscal.
Referindu-se la un alt domeniu al industriilor culturale, care este publicitatea, participanţii au menţionat că aceasta este un produs al creaţiei. În ultimul timp, acest domeniu se dezvoltă într-un regim dinamic şi creşte anual cu 25-40%. Mai mult de 200 de agenţii prestează servicii de publicitate, volumul afacerilor în publicitate constituind în 2006 peste 14 mil. dolari.
Experţii consideră că multe dintre situaţiile luate în calcul de Legea cu priv¬ire la publicitate, au pierdut din actualitate şi urmează să fie corectate. În particular, e necesar de a opera amendamente în ceea ce priveşte articolele ce vizează noţiunea de publicitate, domeniul de aplicare a Legii şi cerinţele generale aplicabile reclamei şi difuzării acesteia. De asemenea ei afirmă că e necesară o delimitare clară, concretă şi cuprinzătoare a noţiunii de „publicitate”, fiindcă publicaţiile periodice şi organele fiscale interpretează diferit problemele de impozitare a publicităţii politice, comerciale şi necomerciale.
