Experţii şi autorităţile centrale continuă dezbaterile asupra Legii privind finanţele publice locale, deşi Ministerul Finanţelor încă nu a putut fi convins de faptul că primăriilor bogate ar trebui să li se lase o mai mare parte din veniturile suplimentare.
Experţii IDIS „Viitorul” care au fost incluşi în grupul de lucru pentru elaborarea noii redacţii a Legii pledează pentru o variantă care să-l ajute pe cel sărac să o ducă mai bine, iar pe cel bogat să-l lase să se dezvolte.
Economistul Veaceslav Ioniţă a declarat pentru Info-Prim Neo, cu prilejul unei noi runde de dezbateri asupra subiectului menţionat, care a avut loc miercuri, 4 iulie, că împreună cu colegii săi acceptă în principiu proiectul MF, preluat aproape în întregime de la cel propus de IDIS, considerând că alte chestiuni necesare pentru buna funcţionare a comunităţilor locale ar putea fi implementate pe parcurs, după intrarea în vigoare a legii.
Ioniţă spune că la calcularea transferurilor de la bugetul de stat pentru comunităţile locale, experţii propun luarea în calcul doar a impozitului pe venit al persoanelor fizice şi a impozitului pe proprietate, în acelaşi timp MF deocamdată insistă că trebuie să fie luate în calcul şi celelalte venituri. În acest caz, spune expertul, o localitate cu venituri fiscale de 500 de mii de lei şi care are nevoie de acelaşi volum de cheltuieli nu primeşte transferuri. Dacă o altă comunitate are venituri suplimentare, pe lângă cele fiscale de 500 mii de lei, atunci statul vrea să-i ia aproape toţi banii. Astfel, statul nu-l stimulează deloc pe primar să mai dea ceva în arendă.
În general, se propune ca bugetele locale să fie finanţate suplimentar de la bugetul de stat doar printr-un Fond de susţinere financiară a teritoriilor, în valoare totală de 400 mil. lei. Jumătate din sumă ar urma să fie alocată de la bugetul de stat, iar restul urmând să fie colectat de la bugetele locale bogate pentru susţinerea financiară a celor mai sărace. Expertul este convins că dacă această lege va funcţiona, atunci autorităţile locale vor dispune de venituri fiscale suplimentare de cca 1,4 mlrd. de lei.
Deşi este evidentă tărăgănarea adoptării acestui proiect de lege, elaborat de aproximativ cinci ani, Ioniţă consideră, totuşi, că este posibilă votarea ei în primă lectură până la sfârşitul sesiunii curente a Parlamentului, iar în cea de-a doua lectură - deja în toamna anului curent. „Considerăm că am amânat suficient aprobarea acestei legi, în 17 ani de independenţă, în timp ce ţările din spaţiul ex-sovietic au efectuat reforma finanţelor publice locale imediat după destrămarea sistemul sovietic”, spune Ioniţă.
Potrivit unei analize de impact a IDIS „Viitorul”, sistemul actual al finanţelor locale este dezechilibrat şi ineficient, funcţionând prin regula excepţiilor şi transferurilor discreţionare. Actuala lege a finanţelor publice locale (aprobată în 2003) a avut, potrivit sursei citate, meritul dubios de a lipsi autorităţile locale de nivelul I (primăriile) de cele mai importante surse de venit, cu excepţia taxelor. Autorităţile locale de nivelul I din RM (896 primării), ce reprezintă mai bine de 2,5 mil. locuitori, gestionează liber din taxe doar 34 mil. lei anual, sumă considerată o cotă infimă pentru dezvoltarea localităţilor.
Deşi, oficial autorităţile locale din R. Moldova au la dispoziţie cca 4,2 mlrd. lei – mărimea tuturor bugetelor locale de nivelul I şi II, cele cca 900 de primării sunt responsabile de gestionarea doar a unei sume de 267 mil. lei din care doar 76 mil. lei rămân pentru soluţionarea problemelor vitale ale comunităţilor (drumuri, canalizare, apă potabilă, termificare, amenajare teritorială, gazificare, salubrizare), ceea ce este mult mai puţin în raport cu necesităţile.
În aceste condiţii, proiectul legii prevede ca primăriile să perceapă în bugetele locale 70% din impozitul pe venit al persoanelor fizice, 100% impozitul pe bunuri imobiliare. La bugetele municipiilor - impozitul pe venit, impozitul pe bunuri imobiliare şi impozitul privat ar urma să fie colectat în proporţie de 100%, plus 10% din volumul acumulărilor la TVA. În bugetele raionale ar urma să fie percepute 30% din impozitul pe venit al persoanelor fizice, 100% impozitul privat şi 10% din acumulări TVA.
