Situaţia economică din regiunea transnistreană continuă să se agraveze. După ce în 2015 economia regiunii s-a contractat cu circa 20%, aceasta urmează să-şi continue declinul şi în 2016, fiind anticipată o scădere de circa 5-6%. Estimările au fost făcute de către Centrul Analitic „Expert-Grup” în cadrul celui mai recent număr al „Revistei economice regionale: regiunea transnistreană”, publicată cu suportul programului „Susţinerea Măsurilor de Promovare a Încrederii”, finanţat de UE şi implementat de PNUD, transmite IPN.
În opinia experţilor, recesiunea economică din 2016 urmează să fie cauzată de reducerea celor trei componente de bază ale cererii agregate. Este vorba despre scăderea consumului gospodăriilor cu 5%, pe fondul reducerii salariilor şi scăderii remiterilor. La fel, este vorba despre scăderea consumului administraţiei regionale pe fondul deficitului bugetar enorm, estimat la circa 15% din Produsul Regional Brut în 2016 şi reducerea investiţiilor de capital ale firmelor cu 10-12%, în condiţii de limitare a accesului la credite şi a exodului de capital din regiune.
„Economia regiunii transnistrene a întâmpinat criza cu deficit bugetar şi de cont curent de proporţii, baza fiscală îngustă determinată de lipsa sistemului de TVA şi un vast sector informal, portofolii înalte de credite neperformante în bănci, bază tehnico-materială învechită la principalele întreprinderi şi rezerve valutare minime în paralel cu un regim fixat al cursului de schimb, care nu are nimic în comun cu realităţile economice”, a declarat în acest context Adrian Lupuşor, director executiv al Expert-Grup şi co-autor al raportului.
Potrivit experţilor, problemele economice au fost afectate şi de ciclul electoral din regiune, care a generat conflicte politice interne, în special între puterile „executive” şi „legislativă”, fapt ce nu doar a tergiversat pasul reformelor, ci şi a alimentat unele politici populiste, cu riscuri majore suplimentare pentru viitorul apropiat. Menţinerea cursului artificial al „rublei transnistrene” a fost una din acele măsuri populiste care a agravat suplimentar climatul economic, deşi deprecierea controlată era măsura evidentă din punct de vedere economic.
Cursul de schimb artificial a cauzat un deficit acut de valută în regiune şi a lovit în competitivitatea exportatorilor transnistreni. În plus, piaţa neagră de valută s-a extins, unde „rubla transnistreană” s-a depreciat cu până la 50%. La rândul său, aceasta a cauzat un deficit acut de produse de import, alimentând „turismul alimentar” - oamenii fiind nevoiţi să plece în afara ţării pentru a cumpăra produsele lipsă.
Raportul a mai notat principalele riscuri cu care se va confrunta economia transnistreană în următorii 2-3 ani. Printre aceste se numără – sectorul bancar decapitalizat şi „intoxicat” cu credite neperformante, dar şi incertitudinea din industria energetică din regiune şi constrângerile bugetare şi structurale servere, cauzate de un aparat administrativ extins şi costisitor etc.
