Experţii mass-media au constatat multiple încălcări în procesul de reorganizare a posturilor municipale „Antena C” şi „Euro TV Chişinău”, precum şi în evoluţia ulterioară a evenimentelor în jurul acestora. Lezarea interesului public, ignorarea procesului de consultare a opiniei comunităţii municipale, precum şi a drepturilor colectivelor de muncă, prejudicierea dreptului la informare a publicului – sunt doar câteva concluzii ale Studiului de caz „Antena C” şi „Euro TV”, efectuat în cadrul proiectului „Monitorizarea implementării Codului Audiovizualului” (CA), derulat de 11 ONG-uri media sub egida Asociaţiei Presei Electronice APEL.
Corina Fusu, vicepreşedinte al Comitetului pentru Apărarea Drepturilor Umane şi Profesionale (CADUP), membru al echipei de monitorizare, a declarat, miercuri, 7 februarie, în cadrul unei conferinţe de presă, că problema „Antenei C” şi „Euro TV” a intrat în atenţia opiniei publice naţionale şi internaţionale, compromiţând perspectiva europeană a RM. Metoda de reorganizare, precum şi evenimentele produse ulterior, care abundă de încălcări flagrante ale legislaţiei, nu pot servi scopului dezvoltării domeniului mass-media, declarat în art.1 al CA, spune sursa citată.
În context, unul din experţii proiectului, juristul Eugen Râbca, a declarat că în procesul reorganizării posturilor municipale s-au produs derogări grave de la prevederile legislaţiei. Printre acestea figurează sesizarea întârziată a Consiliului Municipal Chişinău (CMC) de către Consiliul Coordonator al Audiovizualului (CCA), neelaborarea unor recomandări privind mecanismele de intrare în legalitate a celor două instituţii. În acelaşi timp, spune Râbca, contrar legislaţiei în vigoare, CMC a decis reorganizarea prin înstrăinare a radiodifuzorilor publici municipali, pe când Codul civil prevede reorganizarea unei instituţii doar prin fuziune, dezmembrare sau transformare. Mai mult, a avut loc înstrăinarea proprietăţii publice, deşi transformarea acesteia în proprietate privată se permite fie în baza Legii cu privire la privatizare, care implică o decizie obligatorie a Parlamentului, fie în baza prevederilor Codului civil, din care se deduce că o licitaţie se declară nulă în cazul unei singure oferte.
Juristul susţine că decizia CMC din 14 decembrie, privind organizarea concursurilor investiţionale pentru înstrăinarea prin vânzare a celor două instituţii, continuă şirul încălcărilor legislaţiei, prin destituirea ilegală a celor doi directori şi numirea ilegală a altora, înlocuirea abuzivă a conducerii „Antenei C” de către reprezentanţii autorităţilor publice locale şi ai forţelor de ordine, sistarea simultană a emisiei pe toate frecvenţele „Antenei C” de către ÎS „Radiocomunicaţii”, care a prejudiciat drepturile ascultătorilor, angajaţilor şi comanditarilor de publicitate.
Potrivit juristului, încălcări crase au fost admise şi la evacuarea de către poliţie a jurnaliştilor din sediul „Antenei C”, invocându-se o alertă cu bombă, la neintroducerea în componenţa comisiei de reorganizare a celor două instituţii a reprezentanţilor colectivelor de muncă, ci doar a noii administraţii, la desfăşurarea concursului investiţional, care nu a încurajat pluralitatea de oferte şi nu a protejat interesul public, la implicarea neproporţională a noilor administratori în grila de emisie, calificată de angajaţi drept cenzură, la tergiversarea proceselor de judecată intentate în instanţă de colectivele celor două posturi, precum şi de ex-directorul „Antenei C”, Vasile State.
Eugen Râbca susţine că noul proprietar al „Antenei C” a demonstrat ignorarea legislaţiei şi a interesului public, renunţând la majoritatea emisiunilor de interes public şi comunitar, iar CCA a demonstrat lipsa unei implicări prompte în procesul de reorganizare pe tot parcursul acestuia.
În concluzie, reprezentanţii ONG-urilor au declarat că în primele 6 luni de implementare a Codului Audiovizualului s-a demonstrat că noile prevederi sunt aplicate cu încălcări grave de natură să afecteze dezvoltarea domeniului mass-media.
Concluziile echipei de experţi ai proiectului „Monitorizarea implementării Codului Audiovizualului” vor fi depuse la Parlament, care a votat actualul Cod al Audiovizualului, după care vor fi remise tuturor organismelor naţionale şi internaţionale.
