Se atestă o anumită îmbunătățire a practicilor jurnalistice de reflectare a subiectelor care vizează persoanele vulnerabile sau copiii, în comparație cu situația de acum zece ani. Însă, mai există cazuri în care unii reprezentanți ai mass-media nu țin cont de recomandările Codului de etică, nu urmăresc interesul superior al copilului și au o atitudine formală față de obligația legală de a proteja copiii în contextul unor situații cu conotație negativă. Opiniile aparțin mai multor experți care au participat la o dezbatere la IPN, organizată de către Platforma pentru Cetățenie Activă și Parteneriat pentru Drepturile Omului (CAP). Experții au venit cu recomandări, insistând asupra principiului: „Nu dăuna în procesul de informare”.
Directoarea Platformei pentru Cetățenie Activă, Antonița Fonari, a spus că unii jurnaliști depășesc normele de conduită prevăzute de Codul de etică. Activista a adus exemplul unui reportaj mediatizat recent, privind un caz de viol în familie. Reporterul a intervievat copilul-victimă, i-a blurat imaginea, însă i-a lăsat vocea neschimbată. În imaginile apare și tatăl copilului, posibilul agresor, fapt ce permite identificarea victimei. Antonița Fonari crede că atunci când Codul etic „nu merge”, trebuie să funcționeze legea. Jurnaliștii sau cei din new media, care fac rău, dăunează, trebuie să fie trași la răspundere. Dacă prin materialele pe care le difuzează un jurnalist determină pe cineva la suicid, la fel trebuie să răspundă.
Directoarea Centrului pentru Jurnalism Independent, Nadine Gogu, a menționat că, în comparație cu acum 15 ani, lucrurile în presă stau mai bine – nu sunt prezentate fețele copiilor, mai rar se arată imagini morbide sau rudele copiilor în stare de șoc. În opinia sa, de multe ori jurnaliștii pun accent pe aspectul senzațional pentru a acumula rating și neglijează regulile pe care le cunoaște foarte bine. Or, înainte de a publica un material în care protagoniști sunt persoanele vulnerabile, autorul trebuie să cântărească foarte bine pe cine poate afecta și cum poate ajuta. În astfel de cazuri, autorul materialului trebuie să-și pună în primul rând întrebarea: „Cum să nu dăunez?”.
Președinta Centrului Național de Prevenire a Abuzului față de Copii, psihologa Daniela Sîmboteanu, a declarat că mass-media este un partener de nădejde și a susținut multe campanii promovate de societate civilă. Totodată, sunt multe cazuri în care impactul reflectării ne-etice acționează negativ asupra unei persoane sau asupra unei familii. Deseori jurnaliștii, reflectând anumite cazuri, își propun să răzbată la autorități, să producă schimbări la nivel de sistem, însă acestea pot fi obținute doar prin materiale calitative, prin investigații, nu prin senzație, spune Daniela Sîmboteanu. Psihologa afirmă că este important ca fiecare jurnalist să se întrebe ce vrea să obțină prin publicarea unui material și să nu publice informații șocante. O recomandare pentru jurnaliști ar fi să abordeze subiecte de alternativă, subiecte de prevenție a cazurilor.
Psihologul Daniel Mazepa, specialist principal al Secției prevenire a Direcției generale securitate publică a IGP, a declarat că se lucrează cu angajații astfel încât aceștia să știe cum să reacționeze în diferite situații. Însă, lucrurile se complică în situațiile spontane. De exemplu, în cazul unei tentative de suicid, jurnaliștii insistă cu multe întrebări și se întâmplă că are loc o scurgere de informație în public, care dăunează anchetei sau angajatul se blochează și nu poate formula argumente ca să explice de ce nu pot fi oferite mai multe informații și se ferește de presă. Chiar dacă se crede că copiii sau adolescenței nu sunt consumatori de știri, materialele jurnalistice oricum ajung în ochii lor, chiar și prin intermediul rețelelor de socializare. Cel mai mult minorilor li se întipăresc cuvintele sau subiectele cu conotație negativă.
Șefa Secției Prevenire a Direcției generale securitate publică a IGP, Daniela Buzatu, a menționat că atunci când sunt mediatizate subiecte despre copiii, în primul rând trebuie să se țină cont de interesul suprem al minorului. Odată cu ratificare mai multor acte internaționale, statul și-a asumat să asigure drepturile copilului, însă din păcate sunt situații în care informațiile din mass-media au un impact negativ. Se recomandă ca în știrile în care sunt vizații minorii să fie blurată imaginea, să fie distorsionată vocea, să se evite datele cu caracter personal și detaliile despre faptă.
