Experţii independenţi dau sfaturi guvernării cum să evite „oboseala” UE faţă de Republica Moldova
- 23.04.2011 07:38
- 1570
- 5 minute(ă)
-
Succesele obţinute de Moldova în afirmarea pluralismului de opinie şi în democratizarea societăţii au fost aspecte care au permis relansarea dialogului cu Uniunea Europeană. Însă, pentru a menţine interesul Uniunii Europene faţă de Republica Moldova şi statutul de caz de succes în cadrul Parteneriatului Estic, guvernarea de la Chişinău trebuie să demonstreze capacitatea de a realiza programul de reforme stabilit. Opinia a fost expusă de către Leonid Litra într-un studiu publicat în Raportul de prevenire a crizelor, un produs trimestrial al Institutului pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) Viitorul, editat cu sprijinul The Naţional Endowment for Democracy (NED), transmite Info-Prim Neo.
În opinia lui Leonid Litra, sunt necesare câteva exemple de instituţii lider, care ar demonstra fidelitate şi perseverenţă în implementarea reformelor. S-ar cere impulsionarea activităţii unor structuri cum ar fi Agenţia Naţională pentru Protecţia Concurenţei sau Curtea de Conturi. E nevoie să fie îmbunătăţite substanţial condiţiile pentru detenţia preventivă, să avanseze vizibil reforma justiţiei şi acţiunile în combaterea corupţiei.
Corneliu Ciurea, un alt analist IDIS Viitorul, este de părere că procesul de integrare europeană pe care l-a demarat Republica Moldova ar putea să fie bulversat de durata acestuia. Pe parcursul acestei perioade îndelungate, a cărei final măcar aproximativ nu a fost precizat, ar putea să revină în actualitate o serie de crize, mai mari sau mai mici, care nu au fost soluţionate la timp, ci doar „îngheţate”. Acestea ar diviza societatea şi ar „împinge” reformele pe planul doi, spune analistul. „Pentru guvernarea din Moldova, nu doar pentru Guvern, ci şi pentru alte instituţii ale statului, pentru partidele politice aflate la guvernare, este specific de a amâna crizele, de a le diminua amploarea, dar nu de a le soluţiona. În loc să găsească rezolvare pentru ele, autorităţile le amână. Astfel, plutim în derivă şi ne gândim că lucrurile se vor soluţiona prin forţa împrejurărilor”, menţionează Corneliu Ciurea.
Printre situaţiile de criză care „mocnesc” de mai mult timp analistul a numit modificarea Constituţiei, anchetarea evenimentelor din 7 aprilie 2009, sistarea exportului de vinuri moldoveneşti în Federaţia Rusă, o serie de probleme economice şi sociale legate de trecerea la costul real al unor resurse şi servicii prestate populaţiei. Potrivit lui Corneliu Ciurea, ministrul de interne este prea lent în restructurarea MAI, iar legea antidiscriminare a fost pusă la naftalină.
Analistul economic Alexandru Fala s-a referit la goana preţurilor şi, de aici, la necesitatea reformării întreprinderilor de stat, asigurarea unui mediu concurenţial pe toate segmentele economiei naţionale, combaterea corupţiei, a înţelegerilor de cartel şi evitarea conflictelor de interese în cadrul instituţiilor statului.
Ambasadorul României la Chişinău, Marius Lazurcă, care a participat la prezentarea Raportului de prevenire a crizelor şi-a exprimat satisfacţia că relaţiile dintre România şi Republica Moldova nu sunt trecute la compartimentul crize „târâtoare”, care se repetă şi revin în vizorul societăţii cu regularitate, în special în perioadele electorale. În ceea ce priveşte fenomenul de oboseală de care ar putea da dovadă Uniunea Europeană în relaţia cu Republica Moldova, diplomatul a menţionat că semnalul de alarmă dat de experţii IDIS Viitorul este, oarecum, just. „Cu adevărat, autorităţile din Republica Moldova ar trebui să „citească” semnele vremii şi să încerce să dubleze agenda de politică externă cu o agendă substanţială de reforme interne”, a subliniat diplomatul.
Şeful Direcţiei analiză politică a Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Eugen Vizir, a spus că în UE se vorbeşte despre o „oboseală europeană” în general, nu de una concretă faţă de o ţară sau alta. „Nu este neapărat vorba de o oboseală faţă de Moldova pentru că nu ar depune eforturi în domeniul reformelor. Avem cazul Croaţiei, care, sincer vorbind, nici nu a făcut mari eforturi ca să fie invitată în UE. Problema ţine, mai degrabă, de criza de identitate, de ceva vreme în derulare în Europa. După ce aceasta va fi depăşită – sperăm să fie depăşită – se va putea vorbi, dacă va fi cazul, şi de o oboseală a UE faţă de Republica Moldova. Însă, dacă Moldova va îndeplini aceste reforme pe intern pe care şi le-a propus, poate că nici nu va interveni această oboseală”, a declarat Eugen Vizir. Oficialul de la externe a mai spus că prin implementarea reformelor vor fi soluţionate şi crizele politice, economice şi sociale cu care se confruntă Moldova pe parcursul celor 20 de ani de independenţă.
