Subiectul legalizării plăcuțelor de înmatriculare pentru anumite tipuri de vehicule provenite din regiunea transnistreană nu poate avansa atât timp cât nu există estimări realiste a efectelor acestui dosar. Dosarul poate aduce riscuri legate de posibile evaziuni fiscale, de costuri, pe care Moldova ar trebui să le acopere în cazul unor accidente rutiere comise de vehicule transnistrene, dar și de răspunderile ce derivă dintr-o serie de convenții privind transportul internațional, transmite IPN.
Potrivit unui studiu lansat pe 5 martie, de către e experții IDIS „Viitorul”, societatea civilă bate alarma asupra lipsei unor analize de fezabilitate politică, și nu doar tehnică, evitându-se situația în care anumite decizii unilaterale pot compromite relația excelentă a Republicii Moldova cu Ucraina, oferind elemente de suveranitate unei regiuni secesioniste, care-și ține captivă populația. Autorii notează contradicțiile existente între soluțiile tehnice propuse de transnistreni și obiectivul strategic al Republicii Moldova de a reintegra gradual întreaga regiune în câmpul său constituțional, ceea ce are nevoie de pași spre obiectiv, și nu contra acestuia.
În opinia directorului IDIS, Igor Munteanu, reintegrarea regiunii transnistrene va mai cere ceva timp, motiv pentru care Guvernul de la Chișinău are nevoie de instrumente solide de agregare și socializare. Moldova are nevoie să pună la evidență populația rezidentă în regiune, proprietățile, să garanteze drepturi de proprietate, ceea ce nu se rezolvă prin tactica cedărilor haotice, circumstanțiale, a unor instituții și mecanisme naționale. Potrivit lui Igor Munteanu, cei care parazitează pe beneficiile obținute prin politizare excesivă ar trebui să-și respecte mandatul de a asista Moldova să-și reintegreze teritoriul și populația, nu să întărească structuri care le separă în acest moment.
„Soluțiile proaste sunt cel mai ușor de luat. E suficient să adoptăm integral poziția liderilor secesioniști sau ruși, și să tratăm Moldova ca pe un iorgan de împărțit”, a menționat Rosian Vasiloi.
Alin Gvidiani, șef-adjunct al Biroului politici de reintegrare al Guvernului Republicii Moldova, a spus că vocile din stânga Nistrului promovează o versiune lipsită de compromis, prin care și-ar dori să obțină cedări unilaterale și necondiționate din partea Moldovei pentru a obține gratuit plăcuțele și certificatele de tip nou, asigurându-li-se astfel acces liber în traficul internațional și, concomitent, să utilizeze actualele elemente cu simbolica regională exact cum e în prezent.
Studiul a fost realizat cu sprijinul financiar al Black Sea Trust for Regional Cooperation, a Project of the German Marshall Fund.
