Experţii recomandă Guvernului să implementeze reforme reale, nu să facă rapoarte, iar Uniunii Europene să supravegheze mai strict asistența tehnică şi financiară oferită Republicii Moldova. Declarații în acest sens au fost făcute în cadrul mesei rotunde „Implementarea Acordului de Asociere: progrese sau regrese?” organizate de Fundaţia Soros-Moldova.
Evenimentul a adunat experți independenți care au analizat politicile publice implementate de către Guvern în cheia prevederilor Acordului de Asociere.
Directorul Departamentului Bună Guvernare din cadrul Fundației, Petru Culeac, a remarcat că, semnând Acordul de Asociere, Moldova s-a angajat să facă reforme în câteva domenii primordiale, pentru a îmbunătăți starea de lucruri. Totuși, după un an de reforme, Consiliul UE şi-a exprimat îngrijorarea legată de lipsa independenței sectorului justiției.
Vladislav Gribincea, președintele Centrului de Resurse Juridice din Moldova, a menționat că aproximativ 3/4 dintre dosarele gestionate de Procuratura Anticorupţie sunt de fapt cazuri de mică corupţie. Expertul consideră că lupta adevărată împotriva corupţiei nici măcar nu a început. Deşi există o lege nouă a Procuraturii, nu este sigur că necesitățile reale ale instituției sunt acoperite de finanțarea oferită de stat. Totodată, Vladislav Gribincea afirmă că este inutil să vorbim despre combaterea corupției la nivel înalt, dacă nu se începe eradicarea corupţiei în organele care trebuie să combată acest fenomen.
Igor Boţan, directorul executiv al Asociației pentru Democrație Participativă, crede că
finanţarea obscură a partidelor este principala sursă prin care se răspândește corupţia politică. Recomandările Uniunii Europene spun foarte clar că Moldova trebuie să asigure transparența finanțării partidelor. În raportul OSCE efectuat în urma alegerilor prezidențiale este menționat că finanțarea partidelor rămâne obscură, mass-media este concentrată şi se utilizează resurse administrative în scopuri politice.
Igor Boţan a mai spus că Republica Moldova a eludat recomandările Grupului Statelor împotriva Corupției (GRECO). Chiar dacă recomandările au fost ca donațiile efectuate de persoane fizice către partide să fie mai mici, pragul de donaţii a fost majorat de 10 ori, în aprilie 2015.
În Moldova, o persoană fizică poate face donații către partide în mărime de 200 de salarii medii. În țările UE plafonul este de 2-3 salarii medii pe an. Problema se agravează deoarece, în interpretarea Legii cu privire la datele cu caracter personal, nu pot fi făcute publice sursele de venit ale acestor donatori generoși, concluzionează Igor Boţan.
Printre lucrurile pozitive experții au enumerat regulamentele elaborate de Comisia Electorală Centrală referitor la raportarea activității financiare a partidelor politice.
La fel, Nadejda Hriptievschi, director de programe în cadrul Centrului de Resurse Juridice din Moldova, a spus că reforma în sectorul judiciar a beneficiat de cea mai importantă asistenţă tehnică din partea UE şi a Statelor Unite. Datorită acestei asistențe, şedinţele de judecată sunt înregistrate audio, instanţele publică deciziile online, iar dosarele sunt repartizate aleatoriu. Aspectele tehnice au atins un progres în domeniul justiţiei, fiind chiar mai bune decât în ţările din regiune. Totuşi, în ultimul timp există tot mai multe inițiative care vin să reducă aceste progrese, concluzionează experta.
Analizele de politici au fost realizate în cadrul proiectului regional „Monitorizarea progresului în implementarea Acordului de Asociere”, implementat de Fundaţia Soros-Moldova.
