Strategia de acoperire a teritoriului R. Moldova cu servicii de programe audiovizuale creează condiţii favorabile de reformare a audiovizualului, dar pentru a realiza aceste obiective este necesar un efort deosebit şi consecvenţă atât din partea CCA, a societăţii civile, cât şi conducerii politice, a declarat luni, 2 aprilie, Constantin Pârţac, expert în domeniu, în cadrul dezbaterii publice referitor la Strategie.
Potrivit lui, pe durata realizării acestei Strategii ar putea apărea şi situaţii de conflict, chiar proteste, iar dacă CCA nu va fi susţinut şi vor fi admise cedări, nu se va ajunge ca acest document să devină realitate.
Deşi au fost acordate peste 240 de licenţe de emisie, cetăţeanul R. Moldova rămâne în principiu neinformat, realităţile politice în ansamblu sau la nivel local nu sunt mediatizate îndeajuns, nu sunt supuse dezbaterilor politice, iar patrimoniul cultural-lingvistic al RM nu găseşte nici un sprijin în audiovizualul zis naţional, a mai declarat Pârţac. Din anumite puncte de vedere, audiovizualul din R. Moldova poate fi considerat un protectorat rusesc şi aceasta ştirbeşte din independenţa statului, din securitatea şi demnitatea sa. Pe de altă parte, audiovizualul s-a dezvoltat sub influenţa unor presiuni politice şi a „cumătrismului”, susţine expertul. Este inexplicabilă situaţia când un post TV deţine 14 frecvenţe, dar nu şi-a schimbat nici formatul, nici grila şi nici nu şi-a extins volumul de emisie. Pe de altă parte, există 2 posturi care produc 100% producţie naţională şi ele împart o singură frecvenţă, a conchis Pârţac.
Preşedintele CCA, Corneliu Mihalache, a declarat că la momentul adoptării Codului Audiovizualului, activitatea acestui domeniu se afla într-o stare „semihaotică”. Printre direcţiile prioritare de dezvoltare a audiovizualului din RM, el a evidenţiat sporirea substanţială a producţiei autohtone, dezvoltarea radiodifuzorilor locali şi stimularea acestora pentru a-şi diversifica produsul.
Reprezentantul Ministerului Dezvoltării Informaţionale, Ion Madan, a vorbit despre necesitatea dezvoltării televiziuni digitale, care în conformitate cu un Acord semnat la Geneva, urmează să înlocuiască
televiziunea analogică până în 2015. Printre principalele probleme în acest sens, Madan a menţionat faptul că o mare parte din televizoarele existente nu vor putea recepţiona semnalul digital, precum şi costul mare al trecerii de la un sistem la altul.
Strategia de acoperire a teritoriului R. Moldova cu servicii de programe audiovizuale are drept scop susţinerea procesului democratic în RM prin contribuţia la asigurarea efectivă a dreptului universal al fiecărui cetăţean de a primi şi răspândi informaţii, inclusiv prin intermediul programelor audiovizuale. Printre obiectivele strategiei figurează identificarea posibilităţilor de creare a 6 reţele naţionale de frecvenţe pentru radiodifuziune sonoră şi a 5 reţele naţionale de frecvenţe pentru radiodifuziune televizată; protejarea patrimoniului lingvistic şi cultural-naţional; crearea, pentru toţi cetăţenii RM, a posibilităţii de acces la un standard minim de diversitate a programelor audiovizuale informative, educaţionale, culturale şi de divertisment; încurajarea dezvoltării pieţei interne de echipamente, tehnologii şi servicii în audiovizual; evaluarea periodică a pieţei de publicitate din RM în vederea stabilirii unor reguli echitabile de activitate şi de concurenţă loială pentru toţi radiodifuzorii; implementarea eşalonată a televiziunii şi radiodifuziunii digitale etc.
Documentul este plasat pe pagina de Internet a Consiliului www.cca.md şi pe cea a Fundaţiei Soros-Moldova, care a oferit sprijin logistic în elaborarea documentului, www.soros.md.
