Apropierea economică dintre cele două maluri ale Nistrului s-a accentuat în ultima perioadă din cauza înrăutăţirii situaţiei economice în ambele zone. Totuşi, înrăutăţirea s-a dovedit a fi mai rapidă în regiunea transnistreană, decât pe malul drept. Concluziile aparţin celui mai recent număr al Realităţii Economice Transnistrene, revistă realizată de Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”, transmite IPN.
Potrivit experţilor, activitatea investiţională s-a redus în 2015 cu 20,3% faţă de anul 2014. În cazul comerţului extern, regrese s-au înregistrat pe ambele maluri, deşi exportul a scăzut ceva mai mult pe malul drept (15,9% faţă de 14,7%), iar importul – a scăzut mai mult pe malul stâng (30,4% faţă de 25%). În acelaşi timp, pe malul drept moneda naţională s-a depreciat cu circa 25% pe parcursul anului 2015, în timp ce cursul nominal al „rublei transnistrene” rămâne constant şi constituie 11,1 ruble pentru un dolar. Pe malul drept, deprecierea monedei naţionale a alimentat creşterea puternică a presiunilor inflaţioniste (nivelul inflaţiei a constituit 9,7%). În acelaşi timp, regiunea din stânga Nistrului a cunoscut o deflaţie de 1,1%.
Expert-Grup subliniază că evoluţia indicatorului de convergenţă economică a evidenţiat încă o dată că economiile de pe ambele maluri ale Nistrului se confruntă cu probleme similare. În ambele cazuri modelele de creştere economică nu sunt sustenabile, fiind alimentate preponderent din surse externe care la moment se epuizează (remiterile, dar şi asistenţa financiară – din Vest în cazul malului drept şi din Est în cazul malului stâng).
La fel, experţii mai spun că ambele economii sunt foarte mici şi, respectiv, dependente de pieţele externe (în special, UE şi CSI), şi astfel se confruntă cu grave probleme de competitivitate. De asemenea, în ambele părţi s-a acutizat instabilitatea politică pe fondul protestelor şi probabilităţii alegerilor anticipate în dreapta Nistrului şi alegeri prezidenţiale în stânga Nistrului planificate pentru 2016.
În contextul acestor dificultăţi, Adrian Lupuşor, unul din autorii publicaţiei, a declarat că aceste constrângeri au prins ambele maluri într-un cerc vicios de economie politică. Expertul subliniază că pentru a ieşi din acest cerc vicios este necesară o schimbare de comportament al autorităţilor publice, iar decizia din 18 decembrie 2015 de a implementa prevederile Zonei de comerţ liber cu UE în regiune este de bun augur în acest sens.
