După mai bine de trei ani de la criza bancară, sistemul financiar al Republicii Moldova continuă să fie supus unui amplu proces de reformă, care înregistrează o extindere nu doar la nivel de bănci, dar și către alte instituții nebancare – comentează experții Centrului Analitic Independent „Expert-Grup” în cea de-a șaptea ediție a publicației „Monitorul Financiar”. Impulsionate de presiunea angajamentelor Memorandumului cu Fondul Monetar Internațional și Acordului de Asociere cu UE, reformele de până acum au asigurat redresarea situației din bănci. Însă, în opinia autorului publicației, principala constrângere ține în continuare de capacitatea băncilor de a se adapta la noile cerințe, în special în ceea ce privește activitatea de creditare, transmite IPN.
„Deși ambițios și extrem de necesar, procesul de implementare a standardelor noi, a standardelor Basel III, prezintă o provocare atât pentru băncile comerciale și clienții acestora, cât și pentru BNM în calitate de regulator. Pentru bănci și agenții economici în căutare de finanțare regulile devin mult mai stricte, cu implicații semnificative asupra modelului de afaceri și chiar a profitabilității afacerilor. Pentru regulator anvergura procesului dat relevă importanța consolidării capacităților operaționale, tehnice și umane în vederea implementării eficiente a noii legislații bancare”, menționează cercetătorul economic Dumitru Pîntea.
Pe lângă acțiunile de reformă, exercițiul de monitorizare pentru perioada octombrie 2017 – iulie 2018 s-a axat și asupra tendințelor înregistrate în procesul de intermediere financiară. Pe fundalul unor standarde de creditare mai dure, funcția de intermediere a băncilor rămâne în stagnare. Ponderea creditării bancare în PIB constituia 24% în 2015 și s-a redus cu zece puncte procentuale în prezent. Situația a lăsat spațiu pentru concurenții din sectorul financiar nebancar (organizațiile de microcreditare, asociațiile de economie și împrumut, companiile de leasing). În aceste condiții, se atestă tendința de migrare a cererii de credite către alte sectoare mai puțin reglementate, cu practicile de creditare puțin transparente și pe alocuri chiar abuzive, cu un nivel redus de protecție a consumatorilor persoane fizice.
O restanță care diminuează din impactul reformelor ține de lipsa rezultatelor tangibile în procesul de investigare a fraudelor bancare. „Dincolo de mediatizarea planului de investigare, recuperarea efectivă a banilor sustrași nu înregistrează progrese semnificative, fiind consemnată deja o prima tranșă de răscumpărare a valorilor mobiliare de stat emise de către Ministerul Finanțelor, inclusiv cu bani publici (380 mln lei)”, subliniază Dumitru Pîntea, precizând că din mijloacele sustrase s-au recuperat, având în vedere și banii din vânzarea de active ale celor trei bănci lichidate, doar 780 mln lei . „Pentru accelerarea procesului de investigare și pentru a spori credibilitatea acțiunilor întreprinse este important ca BNM, în calitate de sursă primară de informații și relații cu regulatori din jurisdicții în care au fost transferați banii, să devină parte activă în acest proces”, consideră autorul publicației.
Luând cuvântul în dezbateri, Cristina Harea, viceguvernator BNM, a explicat activitatea de intermediere a băncilor nu tocmai dinamică prin faptul că sectorul a fost supus unui stres extraordinar, din care își revine nu ușor. Băncile au devenit mai atente atunci când acordă credite. La fel și clienții. După o scădere continuă pe parcursul a doi ani și jumătate, volumul creditelor bancare oferit în trimestrul doi al anului curent s-a majorat totuși față de trimestru I al anului (cu 790 mln lei). „Noi considerăm că în prezent este important ca în sector să facem curățenie, să fie eliminați acționarii netransparenți, să fie conștientizate riscurile. Sunt și alte probleme de soluționat, asupra cărora lucrăm. Curățenia va fi o bază sănătoasă pentru a obține rezultate bune pe viitor pentru majorarea volumului de credite oferit economiei naționale și populației”, a specificat Cristina Harea.
