Întregul proces, cât și contractul de concesionare a Aeroportului Internațional Chișinău, au fost afectate de condiții de nulitate. Gravitatea și încălcarea flagrantă a legii rezultă și din hotărârea prin care Guvernul a decis să organizeze un concurs închis, pe când legea spune că acesta trebuie să fie public. Totodată, neexecutarea obligațiilor contractuale de către concesionar sau încălcarea obligațiilor contractuale duc la posibilitatea rezilierii contractului de concesiune. Concluziile se regăsesc în raportul preliminar prezentat marți, 17 septembrie, la ședința Comisiei parlamentare de anchetă pentru analiza modului de organizare și desfășurare a privatizării și concesionării proprietății publice în perioada anilor 2013-2019, transmite IPN.
Unul dintre consultanți, Eduard Digore, a declarat că este vorba despre o analiză de ordin juridic, bazată pe documentele puse la dispoziție de către Comisia de anchetă și pe fapte constatate. Potrivit expertului, decizia de a organiza un concurs închis cu privire la selectarea concesionarului pornește întreaga viciere a procedurii. Comisia de concurs a delegat o parte din atribuțiile sale, destul de importante, Aeroportului, deși nu avea dreptul să facă acest lucru. În aceste condiții nu se cunoaște nici dacă a fost asigurată securitatea ofertelor depuse, fapt de care era responsabil statul, dar nu s-a ocupat. Faptul prin care s-a declarat câștigătoare o ofertă pe bază de informații false a generat mai multe litigii, inclusiv adresări la Curtea Constituțională, care ulterior a suspendat hotărârile Guvernului. Însă executivul și-a reconfirmat hotărârea cu privire la concesionare.
În ceea ce privește comisia de supraveghere a activității în cadrul Aeroportului, spune consultantul, aceasta se întrunea o dată pe an, nu și trimestrial, conform prevederilor. Concluziile structurii de supraveghere erau bazate doar pe informația prezentată de concesionar, însă nu au existat ieșiri la fața locului. Potrivit lui, toate acestea duc la posibilitatea rezilierii unui contract de concesiune pe motiv de neexecutare a obligațiilor contractuale sau pe motiv de încălcare a obligațiilor contractuale. „Obligația de bază era să facă niște investiții proprii pe anumite faze contractuale. Din informația deținută, concesionarul nu și-a onorat obligațiile în termen privind prima fază de executare a lucrărilor și investiții proprii”, a notat Eduard Digore.
În aceeași ședință, a fost prezentat și raportul preliminar cu privire la legalitatea privatizării companiei aeriene „Air Moldova”. „Pe parcursul anilor 2017-2018, a fost creată impresia că „Air Moldova” este în prag de faliment și trebuie înstrăinată urgent. Pe de altă parte, întreg procesul de privatizare părea un proces de rutină, iar reprezentanții statului vând cu regularitate companii de talia „Air Moldova”. Totuși, a fost semnat contactul de vânzare-cumpărare pe 2 octombrie, unde reprezentanții statului și reprezentanții ofertantului au venit cu declarații destul de tari, printre care faptul că până la finele anului 2019 vor fi lansate șapte rute noi. Acum vedem că nu există astfel de rute noi”, a declarat Victor Neaga, un alt consultant.
Potrivit lui, și monitorizarea post-privatizare a fost la cel mai jos nivel. S-a mai constatat că nu au fost înregistrate diferențe mari între situația de până la privatizarea companie și după. Datoriile pe care le înregistra „Air Moldova” nu au fost achitate. „Concluziile experților sunt că scopul privatizării nu a fost realizat și există suspiciuni rezonabile despre faptul că proprietatea statului a fost delapidată după care privatizată cu grave încălcări de procedură”, a mai spus Victor Neaga.
Președintele Comisiei, Igor Munteanu, a declarat că, după ce Comisia a luat act de cele două rapoarte, acestea urmează să fie prezentate în plenul Parlamentului, în termen de 7-10 zile. În timpul apropiat, urmează să fie audiat un raport cu privire gările și stațiile auto.
