 |
|
| Dionis Cenuşa | |
Calitatea reformelor moldovenești a fost din nou verificată la Bruxelles, în cadrul celei de-a 4-a reuniuni a Consiliului de Asociere UE-Moldova (3 Mai 2018). Oficialii europeni au semnalat zonele problematice ale agendei reformelor, precum statul de drept, investigarea fraudei bancare și sistemul electoral. Majoritatea deficiențelor invocate de către UE au o vechime de cel puțin doi ani sau mai mult. Guvernarea de la Chișinău insistă pe faptul că reformele sunt complicate, iar înlăturarea problemelor necesită timp și eforturi. În realitate, partidul de la guvernare controlează Guvernul, poate aduna peste 51 de voturi în Parlament și, la fel, poate oricând ocoli blocajele șefului statului. Altfel spus, resursele politice și instituționale deținute de către guvernare sunt suficiente pentru a accelera și a finaliza reformele. Cu toate acestea, situația din Moldova se schimbă lent și, de regulă, în urma acțiunilor partenerilor de dezvoltare. Reținerile în realizarea reformelor împiedică valorificarea deplină a Acordului de Asociere și creează premise pentru reînnoirea dezamăgirilor publicului moldovenesc.
Declarația adoptată în urma Consiliului de Asociere reprezintă o combinație de aspecte critice, neutre și pozitive. Formulările mai critice, deși puternic diluate de limbajul diplomatic, aparțin părții europene, în timp ce aprecierile neutre sau mai pozitive derivă din opiniile autorităților moldovenești. Consiliul de Asociere reprezintă un organ condus de reprezentanții UE și ai Moldovei, de aceea, declarațiile publicate de acesta nu pot conține critici deschise și ascuțite. În rezultat, textul Declarației este mai blând și moderat față de guvernare decât alte documente oficiale publicate de UE de la începutul lui 2018: Raportul de Implementare a Asocierii (aprilie curent) și Concluziile Consiliului UE (februarie curent).
Mesaje mai tranșante despre calitatea reformelor se regăsesc în declarațiile făcute de către Înaltul Reprezentant al UE Federica Mogherini și Comisarul pentru Bună Vecinătate și Negocierile de Extindere Johannes Hahn. Ambii oficiali europeni deși au salutat progresele realizate de partea moldovenească, au cerut, pe lângă continuarea reformelor structurale, la fel și combaterea neîntreruptă a corupției. Din afirmațiile celor doi oficiali europeni se desprind clar câteva idei. În primul rând, suportul UE este acordat autorităților moldovenești pentru îndeplinirea Acordului de Asociere și beneficierea cetățenilor, nicidecum nu pentru susținerea unei guvernări care se declară „pro-europeană”. Alt lucru care poate fi dedus este că sprijinul, după cum arată asistența macro-financiară, este oferit condiționat de niște termeni foarte concreți. În fine, oficialii europeni sugerează că la fel vor judeca performanța autorităților moldovenești în privința democrației după modul cum acestea vor desfășura alegerile legislative și cele locale (din Chișinău și Bălți). Incertitudinea legată de alocarea primei tranșe din asistența macro-financiară, așteptată încă anul trecut, doar confirmă precauția cu care UE tratează calitatea reformelor.
Exigența UE și coerciția constructivă
Angajarea într-un dialog intens și tranșant cu autoritățile moldovenești reprezintă cea mai sigură formă de a menține reformele în mișcare, dar și de a exercita o coerciție constructivă asupra clasei politice moldovenești. Această logică permite câteva lucruri majore. Pentru început, UE poate extrage rezultate mai substanțiale din partea guvernării, fără a promite mai mult decât se conține în Acordul de Asociere. La fel, instituțiile europene mențin pe agenda publică dosarele politice din Moldova, datorită „pre-condițiilor politice” ancorate în asistența macro-financiară. Mai mult ca atât, aceasta menține autoritățile moldovenești în zona integrării europene, până când procesul electoral va reamenaja, în eventualitate, scena politică. Inevitabil, aceeași logică poate aduce beneficii Partidului Democrat, care încearcă să-și justifice profilul pro-european, sporind astfel șansele sale de a-și extinde mandatul politic după 2018.
Exigențele reiterate de partea europeană în cadrul Consiliului de Asociere (Cosiliul UE, 3 Mai 2018) țin atât de reforme vechi, dar implementate defectuos până acum, cât și de involuții recente, cum ar fi transformarea sistemului electoral în unul mixt.
Pe linia instituțiilor democratice, UE este preocupată de corectitudinea procesului electoral, existența unui pluralism mediatic funcțional și un proces incluziv și reprezentativ de adoptare a deciziilor. În afara unei democrații participative, integrarea europeană cade în subordonarea grupurilor înguste, devenind parțială și respectiv îndepărtată de interesele generale.
Pe dimensiunea statului de drept, UE cere de la autoritățile moldovenești ca justiția și lupta anti-corupție să capete caracterul unei rutine, care nu necesită condiționări externe pentru a fi operațională. Statul de drept este esența proiectului european, deoarece astfel răspunderea și egalitatea în fața legii transcede hotarele naționale și intensifică integrarea în limitele frontierelor europene. Pe lângă auto-reglarea interacțiunilor politice și social-economice, odată funcțional, statul de drept creează încredere reciprocă între statele membre și UE, între cetățenii europeni și Bruxelles. Astfel, pe lângă atragerea investițiilor din exterior, buna aplicare a legii în Moldova poate restabili credibilitatea statului în fața propriilor cetățeni și a guvernării în ochii UE. De aceea, instituțiile europene cer ca investigarea crimei bancare să fie finalizată în timpul cel mai apropiat, cu pedepsirea celor vinovați și restituirea fondurilor fraudate. Investigarea eșuată a acestei crime, după 4 ani de la dezvăluire, poate dezavantaja majoritatea forțelor politice de orientare pro-europeană în alegerile din 2018, indiferent de faptul dacă sunt în vârful sau la baza piramidei puterii politice. Din contra, progresul autentic în investigarea fraudei bancare poate impulsiona popularitatea UE, fapt ce va avea influență pozitivă asupra forțelor politice pro-europene, critice față de guvernare.
Pe partea comercială, UE și Moldova au convenit să coopereze pentru a maximiza beneficiile pentru cetățeni și a consolida capacitățile operaționale și independența instituțiilor, relaționate cu achizițiile publice, sectorul energetic, drepturile proprietății intelectuale, siguranța alimentelor etc. Aceste domenii pot primi asistența și expertiza UE, iar rezultate pozitive obținute până acum creditează mai mult optimism decât față de sectoarele politice.
(I)reversibilitatea cursului european
Spre deosebire de tonalitatea rezervată sau neutră a Bruxelles-ului, autoritățile moldovenești exprimă mult optimism în privința mersului reformelor. În opinia Premierului Pavel Filip, implementarea Acordului de Asociere „decurge bine”, iar rezultatele din ultimii doi ani sunt benefice pentru parcursul european al țării (Gov.md, 4 Mai 2018).
Contrar optimismului afișat, premierul a mai promis că guvernarea intenționează să facă orientarea europeană a Moldovei „cu adevărat ireversibilă” (Gov.md, 3 Mai 2018). Recunoașterea faptului că parcursul european al țării este reversibil, pe de o parte, alimentează temerile, răspândite la Bruxelles, despre victoria prognozabilă a forțelor pro-ruse în alegerile parlamentare din 2018. Pe de altă parte, aceasta arată clar că Partidul Democrat încearcă să se poziționeze ca forța care ar vrea să salveze vectorul european.
Solicitarea asistenței UE în combaterea amenințărilor hibrid și invocarea riscurilor legate de posibila interferență din exterior în alegerile legislative semnalează că autoritățile nu renunță la folosirea factorului rusesc în scopuri electorale. Sub pretextul acestei amenințări, partidul de la guvernare tinde să creeze dacă nu simpatii, atunci cel puțin solidaritate în rândul europenilor. De asemenea, autoritățile moldovenești par să obișnuiască UE cu ideea că forțele pro-europene din Moldova trebuie să se coalizeze în fața riscurilor emanate de factorul rusesc și pentru a menține Acordul de Asociere după alegeri. Acest lucru confirmă supoziția că unul din scenariile post-electorale dezvoltate de către Democrați implică atragerea actorilor europeni în negocierea unei coaliții între PDM-ul lui Vladimir Plahotniuc și blocul de partide condus de Maia Sandu.
Prima asistență macro-financiară - în iulie sau la toamnă?
O adevărată lovitură de imagine pentru guvernarea de la Chișinău constituie lipsa unei date concrete când prima tranșă a asistenței macro-financiare va putea fi debursată. Instituțiile europene practic au refuzat să valideze prima tranșă pe motivul că autoritățile de la Chișinău au restanțe la îndeplinirea unei condiții sectoriale. De fapt, principala obiecție a europenilor conține nemulțumirea față de felul cum funcționează Autoritatea Națională pentru Integritate, care are un rol sistemic în combaterea corupției politice. Dacă această instituție nu este fortificată până în iulie, atunci UE poate decide transferarea primei tranșe în septembrie (Europa Liberă, 3 Mai 2018).
Totodată, necondiționarea primei tranșe cu modificări concrete în legislația electorală reprezintă o decepție pentru opoziția extra-parlamentară și societatea civilă. În acest caz, UE a adoptat o abordare minimalistă, angajându-se să evalueze rezultatele aplicării sistemului mixt deja post-factum.
Pentru guvernarea de la Chișinău acordarea cât mai rapidă a primei tranșe are o semnificație majoră, deoarece creează mai mult teren pentru manevre politice într-un an electoral crucial. Cunoscut pentru tentativele de a adopta contra-reforme, partidul de la guvernare ar putea comite abateri de la actualele angajamente față de UE legate de instituțiile democratice. De aceea, obținerea banilor până în luna iulie va oferi Democraților timp pentru a ajusta ritmul și direcția reformelor, fără a risca pierderea primei tranșe din asistența macro-financiară.
Pe de altă parte, amânarea tranșei pentru toamnă nu este întru totul dorită nici de către UE. Acordată în preajma alegerilor, asistența poate deveni o resursă administrativă în mâinile guvernării. De asemenea, aceasta poate fi folosită de către forțele pro-ruse pentru a acuza UE de încercarea de a influența votul moldovenilor.
În loc de concluzii…
Reformele implementate de către Moldova sunt încă insuficient de convingătoare pentru a restabili imaginea partidului de la guvernare în ochii Bruxelles-ului. Independența justiției și lupta activă contra corupției reprezintă principalele exigențe ale UE, folosite ca și criterii de măsurare a atașamentului real față de integrarea europeană.
Chiar și cu amânare, prima tranșă din asistența macro-financiară are deja o conotație electorală. UE își rezervă dreptul să transfere banii chiar și în septembrie, deși ar prefera să o facă până în iulie, dacă toate condițiile sunt îndeplinite.
Cu sau fără voința UE, dar factorul european va fi unul central în campania electorală din 2018. De aceea, europenii urmează să fie extrem de precauți, dar și realiști, vizavi de impactul, involuntar sau deliberat, pe care îl pot avea asupra rezultatului alegerilor.
IPN publică în rubrica Op-Ed articole de opinie semnate de autori din afara redacţiei. Opiniile exprimate în aceste materiale nu neapărat coincid cu opiniile redacţiei.
