Ex-vicepremierul Alexandru Muravschi crede că impactul remitenţelor asupra economiei Moldovei este speculat
- 06.10.2008 11:34
- 747
- 3 minute(ă)
-
Nu este cazul să învinuim la totul pasul remitenţele, să spunem că acestea majorează consumul intern şi de aici – devierile de curs şi inflaţia. Banii trimişi de moldovenii care lucrează peste hotare sunt o sursă importantă de dezvoltare economică. De această părere este doctorul în economie Alexandru Muravschi, ex-vicepremier şi ex-ministru al economiei, transmite Info-Prim Neo.
Dacă am lua suma totală a remitenţilor – peste 2 mlrd dolari anual doar prin sistemul bancar, fără să se ia în calcul banii transmişi prin prieteni, cunoştinţe sau pachete – ar reveni câte 2-3 mii dolari la fiecare familie, a estimat expertul într-o discuţie cu presa. Aceşti bani sunt utilizaţi nu doar pentru consum, ci şi pentru taxe în învăţământ, care pot fi considerate o investiţie de durată. De asemenea, se investeşte în procurarea locuinţelor, astfel că se stimulează, indirect, dezvoltarea ramurii materialelor de construcţie.
O bună parte din remitenţe le găsim în depozitele bancare. Acestea nu sunt altceva decât resurse de creditare, mijloace investiţionale. Problema este că, parţial, aceste resurse sunt orientate pentru creditarea importului. Dar aici nu e vina remitenţelor, trebuie şi Guvernul să-şi revadă politicile, să identifice pârghii care ar reorienta investiţiile din sfera comerţului în sfera producţiei, crede Alexandru Muravschi. „Iată anul acesta vom atinge o sumă de 2 mlrd dolari investiţii străine directe. Unde se fac acestea sau partea cea mai mare a lor? În servicii, inclusiv bănci şi comerţ, dar nu în dezvoltarea producţiei. Suma investiţiilor creşte, iar producţia nu se modernizează”, constată expertul.
„Sigur, dacă spunem „veniţi acasă, măi băieţi”, şi deschideţi afaceri, rezultate mari nu trebuie să aşteptăm. Cu 2-3 mii de dolari, chiar cu 10 mii nu ai să faci mare business. Şi nici nu toţi oamenii aceştia au dorinţă şi capacitate să facă afaceri. De ce să nu utilizăm piaţa valorilor mobiliare sau alte instrumente ale pieţei financiare pentru a atrage aceşti bani? Bine, Moldtelecom-ul nu-l privatizăm, căci conjunctura internaţională nu e favorabilă. De ce să nu propunem un pachet de acţiuni pentru ca să le procure aceste persoane care au adunat puţin capital muncind din greu? Sau un pachet de acţiuni la Calea ferată a Moldovei?”, exemplifică expertul.
„Mecanisme sunt şi altele, trebuie doar să vrem să le identificăm”, a conchis Alexandru Muravschi.
